Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Recent, Congresul PSD, partid de guvernământ, a votat trecerea României la moneda euro în anul 2024.

Recent, Congresul PSD, partid de guvernământ, a votat trecerea României la moneda euro în anul 2024.

Ce s-ar întâmpla dacă am trece acum la moneda europeană

Recent, Congresul PSD, partid de guvernământ, a votat trecerea României la moneda euro în anul 2024. Ce presupune însă această trecere şi în ce măsură este pregătită în prezent România să facă acest pas?

Florin Budescu 0 comentarii

Este ţara pregătită pentru adoptarea monedei europene sau nu? „Trecerea la euro presupune nişte condiţii de natură macroeconomică, nu neapărat impuse de Bruxelles.

Există o diferenţă de productivitate între ţări, ce se traduce în eficienţă şi, mai departe, în valoare adăugată. Pe care o are fiecare ţară. Această diferenţă se exprimă în valutele diferite”, a explicat “României libere” profesorul universitar Mircea Coşea.

Pe de altă parte, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, afirmă că nu se poate pune problema din nici un punct de vedere, ca România să treacă imediat la moneda europeană.

“Nu are sens să discutăm pe ipoteze, discutăm pe fapte concrete. În sfârşit, avem un document: o ordonanţă de urgenţă, ce a stabilit un consiliu național, care să se ocupe de această problemă.

Ordonanța nu vorbeşte despre nici un an în privința trecerii la moneda euro, ci doar pune pe tapet o ipoteză interesantă. Documentul prevede o serie de măsuri care să asigure un consens naţional între Guvern, Parlament, BNR, bănci, societatea civilă, Academia Română.

Copreşedinţi ai consiliului sunt premierul şi preşedintele Academiei, ceea ce este un lucru foarte bun”, a declarat Vasilescu pentru RL.

În opinia sa, probabil că, după realizarea consensului, va fi nevoie să se treacă la pregătirea a trei serii de criterii de convergenţă.

Criterii de convergenţă la Zona Euro

Prima serie sunt criteriile nominale: inflaţia, dobânzile pe termen lung, cursul de schimb, datoria publică ş.a.m.d.. Numai că nu stăm deloc bine la acest capitol. Rata inflaţiei crescuse în decembrie 2017 la 3,23%, de la 2,6% în octombrie.

Trendul a continuat şi în debutul acestui an. Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în februarie la 4,72%, cel mai înalt nivel din iunie 2013, când a fost 5,37%.

Totodată, cursul de schimb a fost 4.6594 lei pentru un euro, pe 26 martie. Iar datoria publică a României, calculată după metoda europeană, a crescut anul trecut cu 15 miliarde de lei, în pofida creşterii economice de 7%.

A doua serie a criteriilor este cea de convergenţă reală. O condiție este aceea ca paritatea standard a puterii de cumpărare a ţării să se apropie de media europeană.

Acum unde ne situăm? „Suntem la 57%. Unii spun că, atunci când vom ajunge la 75%, vom fi buni de intrat în zona euro”, explică Adrian Vasilescu.

Un alt criteriu nominal este convergenţa juridică, legală, „adică actele normative să corespundă cu cele din zona euro”.
A treia serie de criterii vizează convergenţa privind educaţia financiară. „Într-o societate în care educaţia financiară este slabă, zona euro va fi o problemă”, atrage atenţia oficialul Băncii Centrale.

De la criza pâinii la criza pătrunjelului

Cum se poate caracteriza diferenţa dintre zona euro şi România de azi? „Deocamdată, grosso modo, diferenţa dintre România şi media europeană se vede în curs. Cu alte cuvinte, România este de aproape cinci ori mai slab reprezentată.

Deci, dacă am trece la euro acum, „deodată, raporturile de valoare s-ar modifica, iar aceste modificări s-ar vedea în primul rând în preţuri, pe calea importurilor. Aceste preţuri ar creşte, dar nu în acelaşi timp cu salariile”, arată Mircea Coşea.

Adrian Vasilescu, oficial BNR: „Avem pâinea cea mai ieftină din Europa, împreună cu polonezii. În zona euro nu putem să rămânem cu acest preţ al pâinii.”

Mai direct spus, puterea de cumpărare a populației va scădea. Din acest motiv, țara trebuie să fie foarte bină pregătită înainte de a face acest pas. Chiar și așa, vor avea loc rotunjiri de prețuri în momentul în care leul va dispărea, așa cum s-a întâmplat în toate țările care au adoptat euro.

Germanii și italienii au resimțit imediat scumpirile în restaurante, unde prețurile arătau la fel, doar că în loc de mărci sau lire, sumele erau în euro. Ulterior, lucrurile s-au mai calmat. La fel se va întâmpla și în România la momentul trecerii la euro.

„Aceste rotunjiri de prețuri vor avea consecinţe, efecte. Noi avem pâinea cea mai ieftină din Europa, împreună cu polonezii. În zona euro nu putem să rămânem cu acest preţ al pâinii. Rămâne de văzut ce se va negocia, ce preţ, pentru că nu putem să avem nici preţul din Franţa”, atrage atenţia oficialul BNR.

În România, pâinea săracului este un leu, ceea ce reprezintă o fracţiune de euro. Ca şi un covrig, ca şi legătura de pătrunjel sau de mărar din piaţă. Important este să nu ne facem de râs în toată Europa şi să se vorbească într-o zi despre criza românească a pătrunjelului.

„Asta înseamnă convergenţă, să aduci realitatea ţării la media europeană în aşa fel încât să fim buni de intrat, modificând şi preţurile ce vor trebui modificate”, explică Adrian Vasilescu.

57% este paritatea standard a puterii de cumpărare a ţării

Un lucru bun pentru România ar fi reducerea cheltuielilor economiei cu transferurile, comisioanele etc. leu - euro şi invers. “După părerea mea, deocamdată acesta ar fi singurul avantaj”, susţine Mircea Coşea. El subliniază că important este instrumentul pe care îl reprezintă, într-un sistem integrat de valori, moneda naţională.

Moneda naţională ca plasă de siguranţă

Unii comentatori spun că criza elenă ar fi fost mult diminuată dacă Grecia nu ar fi fost parte din zona euro, ci păstra drahma ca monedă naţională.

„Avantajul pe care îl ai cu moneda naţională este acela că prin politica monetară se poate echilibra o anumită stare a economiei, în primul rând prin import-export. În situaţii complicate, de criză mai ales, leul poate juca un rol de echilibru, prin valoarea pe care o ia în raport cu moneda euro, stimulând exporturile sau reducând importurile”, subliniază Mircea Coşea.

Reprezentă, euro, o garanție? În ce măsură? Sistemul euro, afirmă Mircea Coşea, „nu este încă în situaţia în care să demonstreze că este echilibrat, stabil şi sustenabil, fiind bazat mai mult pe criterii politice, decât economice. Unii analişti spun că în viitor va avea de suferit. Nu numai în lupta cu dolarul, dar şi în situaţia apariţiei ipotetice a unei monede sud-est asiatice puternice”.

Comentarii

loading...