Gabriel Biriş, avocat fiscalist, spune că alte modificări la Codul Fiscal „au fost discutate în vară, în Coaliţia pentru Dezvoltare. Cea mai importantă este una pe care noi o tot cerem de foarte mult timp: consolidarea fiscală“.
Despre această măsură fiscală se discută de mai mult timp. Dar ce înseamnă această consolidare fiscală? „Dacă există un grup de companii“, explică expertul, pentru acestea „se poate depune declaraţia de profit pe profitul consolidat. Dacă ai o companie pe minus, să poţi compensa pierderea de la cea aflată pe minus (pierderile) cu profitul de la cea pe plus. Plăteşti impozitul doar pe diferenţă. Nu mai reportezi pierderea, nu mai trebuie recuperată în anii care vor urma“.
Doar pe TVA, în România
Consultantul fiscal Adrian Benţa explică în detaliu cum funcţionează această consolidare fiscală. „La noi“, a explicat Benţa „României libere“, funcţionează acum doar pentru TVA“. Dar cum funcţionează în alte părţi pentru impozitul pe profit?
„Un afacerist este asociat în două firme, A şi B. A vinde către B cu tot felul de preţuri de transfer. A are pierdere, iar B are profit. În mod normal, pe cea care are pierderi nu se plăteşte nimic, în timp ce pe cea care are profit se plăteşte impozitul pe profit.
Consolidarea înseamnă scăderea pierderii de la A din profitul de la B şi plătirea impozitului pe profit numai pe ceea ce rezultă ulterior. Tratez cele două firme, A şi B, ca pe un întreg“, a detaliat expertul.
Statul nu pierde astfel venituri? „Statul pierde, dar problema este că afaceristul are o singură întreprindere“, susţine Adrian Benţa.
„Multe companii nu au introdus contribuţiile în salariul brut, compensând salariaţii cu bonusuri, pentru că nu au ştiut: rămâne aşa sau se schimbă iar?“ – DAN SCHWARTZ, MANAGING PARTNER RSM ROMÂNIA
Cum aşa, dacă are două entităţi distincte? „Entităţile“, replică Benţa, „se comportă ca una singură. Lucrările sunt toate comandate de acelaşi management, dar cele două firme trebuie să existe distinct, nu poţi să faci o singură firmă din ele, pentru că au obiecte de activitate diferite“.
Consolidarea fiscală – pentru afacerile care pur şi simplu nu pot fi desfăşurate de aceeaşi firmă
Nu ar fi mai simplu, ca să nu fie nevoie de consolidarea fiscală, pur şi simplu să fuzioneze cele două firme? Da, explică specialistul, „dar afaceristul nu poate asta, „pentru că una este o clinică medicală şi nu are voie să facă decât acest lucru, iar afaceristul mai şi vinde echipamente medicale. Sau se ocupă cu producţia de motoare electrice. Activităţi pe diverse domenii care nu pot fi puse pe aceeaşi firmă“.
Avocatul fiscalist Gabriel Biriş a explicat RL că o operaţiune de consolidare fiscală are „un efect pozitiv imediat pe cash flow, iar dacă ar fi implementată pentru grupurile de companii nu ar mai trebui făcut dosarul preţurilor de transfer. Aceasta ar reduce foarte mult costurile administrative şi riscurile fiscale“.
70%
acţionariat comun pentru firmele la care ar putea să se aplice consolidarea fiscală.
Foarte important: consolidarea aceasta fiscală se poate face pentru grupurile de companii cu acţionariat comun în proporţie de 70%. „Sunt multe state cu care România concurează, care au astfel de reglementări. Este cea mai importantă posibilă modificare a Codului Fiscal“, a atras atenţia Biriş. Dacă o companie analizează condiţiile fiscale din România şi alt stat, ar putea să aleagă alt stat datorită avantajului consolidării fiscale.
Proceduri mai lesnicioase pentru multinaţionale?
Pe de altă parte, Adrian Benţa aminteşte că mai există şi o discuţie „dacă se introduce în Codul Fiscal o procedură mai uşoară pentru multinaţionale, pentru impozitarea transferurilor de profituri“.
Ce înseamnă aceasta? „Eu, societate din România, luam un împrumut de la societatea-mamă din Franţa. România a transpus cea mai dură formă pentru impozitarea dobânzilor. Celelalte state membre vor fi mai lejere în impozitare şi atunci, dacă companiile vor face o analiză a fiscalităţii, de genul «unde facem afaceri? În România sau în Bulgaria?», se vor uita şi pe la transferuri şi se vor duce unde e mai lejer – în Bulgaria“, detaliază Benţa. Aceeaşi logică de business ca şi în cazul consolidării fiscale.
Altfel, „există o discuţie să privim un pic mai lejer plafoanele acestea, care erau foarte dure. E posibil – şi ar trebui să fie aşa – să se transpună în legislaţie, pentru că România a fost condamnată de vreo două ori, deoarece la TVA nu este corect cu declararea contribuabililor inactivi, cu anularea drepturilor de deducere. Hotărârile Curţii Europene de Justiţie ar trebui să se regăsească şi în legislaţie“, a spus expertul.
Este neclar dacă Marea Revoluţie Fiscală va continua
Nu în ultimul rând, Dan Schwartz, managing partner la RSM România, aminteşte că „au fost foarte multe discuţii şi nu s-a concretizat nimic ca decizie finală. Cu siguranţă, vor avea loc modificări şi vreau să cred că vor apărea clarificări la Codul Fiscal pe zonele care sunt încă neclarificate“.
Care este cea mai importantă neclaritate? „Avem Ordonanţa 79 (n.r.: marea revoluţie fiscală, prin care contribuţiile sociale s-au introdus în salariul brut), de trecere a contribuţiilor de la angator la angajat, care este în Parlament de foarte multă vreme şi despre care nu ştim nimic“, a spus Schwartz „României libere“.
Iar pentru că mediul de business nu ştie ce se va întâmpla în continuare „Multe companii nu au introdus contribuţiile în salariul brut, compensând salariaţii cu bonusuri, pentru că nu au ştiut: rămâne aşa sau se schimbă iar? Este doar un experiment de moment şi, în funcţie de rezultate, se va lua o decizie? Aceasta este o problemă care, după părerea mea, ar trebui clarificată ori într-un sens, ori în celălalt“, explică expertul în fiscalitate.
„Nu vreau să cred că vor apărea schimbări radicale de Cod Fiscal“, a afirmat acesta, „pentru că în discuţiile purtate nu a fost vorba despre aşa ceva. A fost vorba numai despre îmbunătăţiri, corectări în zona nerezidenţilor. Acolo chiar este nevoie să se clarifice. Sunt probleme tehnice. Sunt investitori străini care nu ştiu cum să procedeze şi investitori români care vor să investească în afara României şi, iarăşi, nu ştiu exact cum vor fi trataţi“.
