Contextul general al pieţelor financiare e echivalent cu ce se întâmplă unui pacient în sevraj, când funcţiile vitale o iau razna. S&P 500 Futures, când scriem acest articol, e în scădere cu 0,20%, Nasdaq Futures cu 1,47%, iar S&P 500 cu 0,33%. Verde palid sunt Dow 30 şi S&P 500 VIX.
Ce se petrece însă cu cotaţiile futures la petrolul WTI (West Texas Intemediate) e dramatic. Luni, 20 aprilie, barilul de petrol WTI a ajuns la -37,63 dolari, deschizând o zi mai târziu la 14 dolari.
Marţi, 28 aprilie, a scăzut la 12,71 dolari, de la 12,78 dolari luni. Aceste date sunt numite de experţii în pieţe „plonjonul cotației petrolului WTI”.
Contextul? Analistul economic Sorin Dinu aminteşte că de la 1 mai, “teoretic, ar trebui să intre în vigoare noul Acord OPEC+. Mexicul nu prea a fost de acord, dar impactul său global este de numai 100.000 de barili/zi.
„Teoretic, ar trebui să intre în vigoare noul Acord OPEC+. Ceea ce contează sunt preţurile futures, iar acestea depind de cum se vede economia, în zare.” Sorin Dinu, analist economic
Ceea ce contează sunt preţurile futures, iar acestea depind de cum se vede economia, în zare. Dacă reporneşte, cererea globală de petrol va creşte, dacă nu, nu”.
„Problema cu ţiţeiul”, a explicat RL Dinu, „este că, într-un fel, toată lumea aşteaptă şi amână oprirea instalaţiilor, pentru că acestea, odată oprite, se repornesc greu, deoarece sunt costuri mari”. Unii actori ai pieţei şi-au umplut depozitele cu petrol.
Când va creşte preţul, acest ţiţei va fi aruncat din tancurile petroliere, pe lângă producţia nouă, „iar aceasta va face ca, probabil, pentru o perioadă de timp, impactul Acordului OPEC+ asupra preţului să nu fie semnificativ”.
Reduceri de producţie
În baza acestui acord, „statele OPEC+ vor să reducă producţia de ţiţei globală cu 10 milioane de barili/zi, timp de două luni, ca să mai crească preţul, apoi, după primele două luni, să o reducă cu 8 milioane de barili/zi, până la sfârşitul anului, apoi cu 6 milioane de barili/zi”, explică expertul.
De ce aşa? Se încearcă echilibrarea cererii de petrol, adaptând-o la ofertă. Cel mai mult trebuie să reducă producţia, practic, Arabia Saudită şi Rusia: cam 700.000 de barili/zi.
