Înainte de apariţia în dezbatere publică a modificărilor la OUG 114, ministrul Finanţelor Publice, Orlando Teodorovici, a declarat că, pentru sectorul bancar, va fi decuplat indicele Robor de taxarea activelor financiare şi va fi înlocuit cu un nou „indice Robor“, calculat după tranzacţiile interbancare, „şi sunt convins că cifrele vor arăta altfel“.
În acest fel – a arătat demnitarul – ratele românilor la bănci ar scădea. Ar urma ca, după apariţia noii OUG, noua formulă de calcul să se aplice noilor credite în lei cu dobândă variabilă. Pentru cele în derulare, formula de schimbare e refinanţarea.
„Practic, românii cu credite în lei pot face o cerere de refinanţare, la aceeaşi bancă sau la alta. (…) Dacă (n.r. – dobânda) va fi mult mai atractivă, dacă românul va decide să se refinanţeze de la aceeaşi bancă, sau altă bancă, va fi şi o competiţie între bănci şi va oferi românilor o finanţare mai ieftină, pentru că va fi mai atractivă cota de piaţă a acestor bănci“.
Neclarităţi
Noua formulă de calcul, a noului indice, nu se aplică tuturor creditelor în lei cu dobândă variabilă, ca indicele Robor? Ion Radu Zilişteanu, analist economic, profesor de finanţe-bănci, spune că „e o neclaritate. Cotaţia Robor este acum stabilită la ora 11.00 dimineaţa, de către firma Thomson Reuters, în fiecare zi de tranzacţionare“.
Detaliind: opt bănci cotează zilnic Robor, la cele nouă categorii ale indicelui, pe un culoar permis de cotare. Pe mediana acestui culoar de cotare e dobânda de referinţă a BNR (în prezent 1,5%).
Minimul admis e dobânda de referinţă minus 1% – „facilitatea de depozit“, iar maximul admis e dobânda de referinţă +1% „lombardul“. Cine cotează sub sau peste acest culoar e imediat întrebat ce face de către entitatea de control din BNR.
Thomson Reuters are contract cu BNR pentru a calcula zilnic indicele Robor. Face media aritmetică, pentru cele nouă maturităţi, scoţând din calcul cea mai mare şi cea mai mică cotaţie. Sunt opt bănci ce lansează zilnic cotaţii, între orele 10.45 și 11.00, contribuind astfel la formarea obiectivă a indicelui Robor.
„Dl Teodorovici probabil vrea să facă o socoteală a tuturor tranzacţiilor de pe piaţa monetară sau interbancară – cum vrem să-i spunem – şi să stabilească astfel Robor. Adică să ia în calcul, practic, tranzacţiile efective ce au loc de-a lungul unei zile de tranzacţionare pe piaţa interbancară“, crede Zilişteanu.
Dar aceasta – declară pentru „România liberă“ specialistul – e o chestiune cu dus şi întors. Noua formulă de calcul ar reflecta tranzacţiile efective, dar „cere o grămadă de calcule şi ponderări. Eu sunt bancă, tu eşti bancă. Am făcut o tranzacţie la 3% dobândă anuală, pe 10 lei. Alte două bănci fac o tranzacţie la 3,2% pe an, pe 100 de lei. Noi trebuie să ponderăm ca să dăm un rezultat corect“, atrage atenţia Ion Radu Zilişteanu.
Dobânzi active şi pasive
Pe de altă parte, guvernanţii vor acum să facă calculele şi pe diferenţa dintre dobânzile active (la credite) şi cele pasive (la depozite), cum a declarat preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Dacă e marja mare, instituţia bancară câştigă mult, susţine Tăriceanu.
„E eronat. Banca are costuri de refinanţare, ce se calculează după un algoritm complicat, în funcţie de riscul de ţară, ratingul ţării, ratingul băncii pe termen lung, scurt etc.“, explică Zilişteanu.
Cum arată noua formulă a taxei pe activele bancare? „Impozitul pe lăcomie e o taxă de foame la buget. Încă nu văd o formulă corectă de calcul. Poate fi pe diferenţa dobânzi active/dobânzi pasive, dar corectată cu nişte riscuri de ţară, de bancă etc.“, susţine analistul economic.
În niciun caz o taxă de acest tip, corelată cu un indice de piaţă monetară, cum e Robor, ori chiar indicele Robor rezultat din tranzacţii, nu e semnificativă – atrage atenţia Ion Radu Zilişteanu.
De ce? „Pentru că poate fi o reflectare a stării economiei ţării, a nivelului de inflaţie, a multor lucruri pe care uneori Guvernul le controlează. Mi-e teamă că Guvernul poate să inducă o stare rea pe inflaţie etc., ca să ia mai mulţi bani de la bănci“, a declarat Zilişteanu pentru RL.
Robor-ul fix. Entitatea care îl stabileşte
Ar urma să se stabilească un „Robor“ care să rămână fix pentru un trimestru, pe baza tranzacţiilor din piaţă pe precedentul trimestru – rezultă din declaraţiile oficialilor coaliţiei. Cum se va face aceasta?
„Probabil se va face o medie a indicilor Robor pe un anumit termen, rezultaţi din tranzacţii, cu dobânzile efective practicate în piaţă, şi la aceasta se va aplica taxa pe activele bancare“, crede expertul.
Nu e clar, totuşi, ce instituţie va stabili acest nou indice Robor. În prezent, BNR are contract cu Thomson Reuters pentru calcularea actualelor cotaţii Robor la cele nouă maturităţi. Cine va face noile calcule? „Trebuie plătită şi acea instituţie. Nu ştiu“, spune Ion Radu Zilişteanu.
Guvernul stabileşte indicele Robor? Aceasta ar fi o încălcare a independenţei Băncii Centrale, stipulată în Tratatul de aderare la UE. Nu numai atât, dar, dacă Banca Centrală va fi cea care va calcula acest nou indice, poate fi acuzată de părtinire – afirmă Zilişteanu, explicând că, pe de altă parte, „lui Thomson Reuters, ca să facă şi treaba aceasta, trebuie să-i mai dai bani. Sau creezi aici, în ţară, o entitate nouă care să facă acest calcul“.
Cum asiguri independenţa de orice guvernare a acelei entităţi? Ce faci? Rupi contractul cu Thomson Reuters, ori această companie calculează în continuare şi vechii indici Robor? Comentariul specialistului: „Dumnezeu ştie!“.
Economie de comandă
În funcţie de ce criterii se vor face tranzacţiile interbancare dacă Robor rămâne fixat pentru un trimestru şi nu ascultă de legea cererii şi ofertei, de pe piaţa monetară? „Nu se poate aşa ceva. Aceasta este economie de comandă. E ca şi cum ai fixa preţul la ouă sau la cartofi“, crede Ion Radu Zilişteanu.
Exemplu comparativ: anul trecut, Erdogan, preşedintele Turciei, a blocat cursul lirei turceşti. La un moment dat, economia reală a derapat. Cursul, lăsat liber, pentru că nu se mai putea altfel, a explodat, compensând. Banca centrală efectiv nu l-a mai putut ţine în frâu. Acum, Turcia e în recesiune. Cum vor proceda băncile pe piaţa interbancară?
„Pe piaţa interbancară, băncile se bazează pe legea cererii şi ofertei. Preţul banilor e dobânda. Cum să practici dobândă fixă? Vor să întoarcă pe dos toată paradigma bancară, ceva de genul anilor ’50. E imposibil să-mi imaginez cum poate funcţiona o piaţă interbancară cu un indice Robor fix“, a spus Zilişteanu pentru RL.
Băncile cumpără şi vând bani pe piaţa interbancară, numită şi piaţă monetară, cu o dobândă. Aceasta este Robor, la lei. Ce se va întâmpla cu băncile când vor dori să cumpere şi să vândă bani, când au deficit, respectiv excedent monetar, şi nu le va conveni noul „indice Robor“ fix, stabilit în funcţie de tranzacţiile pe trimestrul precedent?
„Probabil vor găsi debuşeu în străinătate. Vor lua şi vor plasa lichidităţi în/din străinătate pe pieţele financiare“, spune specialistul. În ce fel? „Vor face plasamente şi vor atrage lichidităţi. Vor inventa, poate, un mecanism nou de buffer ca să-şi regleze necesităţile zilnice de lichidităţi overnight etc., iar piaţa interbancară românească se va depopula şi va deveni din ce în ce mai puţin relevantă“, a declarat pentru „România liberă“ Ion Radu Zilişteanu, profesor de finanţe-bănci..
