Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

România se confruntă cu riscuri crescânde, sub forma deteriorării deficitului de cont curent și a accelerării creșterii costurilor unitare ale muncii – arată Raportul semestrial privind România.

România se confruntă cu riscuri crescânde, sub forma deteriorării deficitului de cont curent și a accelerării creșterii costurilor unitare ale muncii – arată Raportul semestrial privind România.

Ce semnale de alarmă trage Comisia Europeană privind economia României

România se confruntă cu riscuri crescânde, sub forma deteriorării deficitului de cont curent și a accelerării creșterii costurilor unitare ale muncii – arată Raportul semestrial de ţară privind România. Vom trece mai jos în revistă cele mai importante chestiuni de ordin economic.

Florin Budescu 0 comentarii

Ceea ce trebuie înţeles este că, atunci când alcătuieşte Raportul de ţară, Comisia Europeană scoate la suprafaţă toate lucrurile negative pe care le-a constatat. Aşa face şi cu Croaţia, şi cu Franţa, şi cu Germania. Experţii europeni sunt necruţători, lucizi şi reci ca peştii.

Deficitul de cont curent al României – arată Raportul – a crescut începând cu anul 2014, în principal din cauza unui deficit tot mai mare al comerțului cu bunuri de consum. Concret, foamea crescută de consum a românilor a trebuit să fie satisfăcută cu produse pe care oferta internă nu le asigură, şi atunci aceste produse au venit tot mai mult din import.

5% din PIB ar fi orizontul de aşteptare pentru anul 2020 în privinţa deficitului de cont curent.

„Pe de altă parte, majorările repetate ale salariului minim și ale salariilor din sectorul public au pus o presiune din ce în ce mai mare asupra costurilor unitare ale muncii“, arată documentul citat. Efectul: „Competitivitatea costurilor s-a deteriorat. (...) Deciziile adoptate recent de Parlament și de Guvern pot afecta funcționarea sectorului financiar și au contribuit la percepția predominantă potrivit căreia mediul de elaborare a politicilor este imprevizibil“.

 

Balanţa contului curent ar continua să se deterioreze

Care este perspectiva? „Se preconizează că balanța contului curent va continua să se deterioreze pe termen mediu, reflectând avântul consumului privat“ – arată Comisia Europeană (CE).

Pe de altă parte, „efectele de propagare ale salariilor din sectorul public asupra sectorului privat și înrăutățirea condițiilor externe din cauza creșterii tensiunilor comerciale ar putea declanșa o deteriorare semnificativă a contului curent al României“.

Trecem acum la alt capitol. „Politica fiscal-bugetară expansionistă, în contextul unei creșteri mari a PIB-ului, a stimulat în repetate rânduri o economie aflată deja în creștere rapidă și a condus la mărirea deficitului de cont curent“.

Deficitul de cont curent s-a accentuat substanțial. În 2014 era aproape echilibrat; în 2017 – spune Comisia Europeană – a înregistrat un deficit de 3,2% din PIB. Raportul de ţară al CE estimează că în anul 2018 s-a deteriorat și mai mult, ajungând la 4,3% din PIB.

„Această evoluție – susţine CE – implică o divergență din ce în ce mai mare față de elementele fundamentale ale economiei, ceea ce duce la un cont curent aproape echilibrat. În principal, acesta este rezultatul unui deficit tot mai mare al comerțului cu mărfuri, stimulat de explozia consumului privat, în contextul unei politici fiscal-bugetare expansioniste în perioade de creștere importantă a PIB-ului.“

În schimb, poziția investițională internațională netă s-a îmbunătățit, observă Comisia Europeană, ajungând la -47,8% din PIB în 2017. Corecția cu 20 de puncte procentuale față de anul 2012 a fost cauzată, în principal, de creșterea nominală puternică a PIB-ului, care a compensat mărirea deficitului de cont curent. Un rol l-a avut și excedentul de cont de capital.

 

Majorări salariale peste creşterea productivităţii

Începând cu 2016, relevă documentul citat, „majorările salariale au depășit cu mult creșterea productivității, ceea ce a condus la o accelerare vizibilă a costurilor unitare ale muncii. La rândul său, acest lucru a condus la o apreciere a ratei reale efective de schimb, bazată pe costurile unitare ale muncii“.

Salariile din sectorul public și salariul minim au crescut într-un ritm rapid, cu potențiale efecte de propagare asupra sectorului privat și cu implicații negative asupra competitivității – susține CE. Salariile din sectorul public înregistrează o tendință ascendentă pronunțată.

Evoluția mai slabă din ultimii ani a salariilor din sectorul comercial, dar și creșterea relativ solidă a productivității au permis ca exporturile să rămână competitive până în prezent și constituie unul dintre motivele pentru care competitivitatea costurilor în sectorul comercial înregistrează o pierdere mai limitată – afirmă experţii europeni.

„Politica fiscal-bugetară expansionistă, în contextul unei creșteri mari a PIB-ului, a stimulat în repetate rânduri o economie aflată deja în creștere rapidă și a condus la mărirea deficitului de cont curent.“ - Raportul de ţară al Comisiei Europene

Cu toate acestea, dovezile empirice arată că sectorul public are un rol major în stabilirea salariilor în România. Prin urmare, majorările recente și viitoare ale salariilor din sectorul public pot conduce la remunerații substanțial mai mari în sectorul privat, inclusiv în sectorul comercial, subminând astfel competitivitatea.

Mai concret, inițiativele legislative recente „riscă să pună în pericol funcționarea normală a sectorului financiar“, susţine CE. Printre aceste iniţiative se numără o lege care plafonează retroactiv ratele dobânzilor ipotecare și o ordonanță de urgență a Guvernului „care impune o taxă pe activele băncilor, legată de dobânzile interbancare“. Evident, instituţia europeană se referă la „taxa pe lăcomie“ din OUG 114.

 

Linie roşie: Pilonul II

În plus, arată Comisia Europeană, „măsurile referitoare la cel de-al doilea Pilon al sistemului de pensii, care au fost, de asemenea, adoptate prin OUG, pot constitui un obstacol major în calea dezvoltării piețelor de capital din România, care oricum sunt foarte superficiale“.

„Noile riscuri pentru sectorul bancar, slăbirea investitorilor instituționali și caracterul tot mai imprevizibil al procesului de elaborare a politicilor ar putea afecta și investițiile private“, adaugă Raportul de ţară.

Deficitul de cont curent înregistrează o tendință de deteriorare, structura sa fiind un motiv de îngrijorare. Conform previziunilor Comisiei Europene din toamna anului trecut, deteriorarea acestuia va continua în acest an și în 2020, urmând să fie de aproape 5% din PIB. „România este unul dintre puținele state membre în care deficitul de cont curent se înrăutățește“, afirmă CE.

Este posibil ca îmbunătățirile recente ale poziției investiționale internaționale nete să stagneze – mai spune instituţia europeană. Deși încă solidă, creșterea PIB-ului a încetinit în anul 2018 și, potrivit estimărilor, se va diminua și mai mult în acest an și anul viitor. Cum se observă, deficitul acesta de cont curent şi poziţia investiţională merg mână-n mână.

 

Scade competitivitatea preţurilor la exporturi

Astfel s-ar putea pune capăt – susţine CE – „îmbunătățirii substanțiale a poziției investiționale internaționale nete care a fost constatată în ultimii cinci ani. Aceasta pentru că, „deși rezultatele la export sunt încă puternice, costurile unitare ale muncii, aflate în creștere rapidă, pot afecta competitivitatea și poziția externă a țării“.

Totuşi, cotele de piață ale exporturilor din România au continuat să crească în anul 2017, în pofida prețurilor tot mai mari ale exporturilor exprimate în lei. Pe de altă parte, „deprecierea treptată a monedei naționale în ultimii doi ani a redus, într-o oarecare măsură, presiunea asupra competitivității prețurilor exporturilor“.

În altă ordine de idei, totuși, „salariile din sectorul privat sunt supuse unei presiuni, din cauza unei tensionări puternice a pieței forței de muncă, a majorărilor repetate ale salariului minim și a eventualelor efecte de propagare datorate creșterii puternice a salariilor din sectorul public“ – arată Raportul de ţară.

Acest lucru ar putea provoca pierderi de competitivitate, inclusiv în sectoarele mai expuse concurenței externe. Amenințările la adresa performanței externe sunt generate și de traiectoria actuală în materie de politică și de mediul extern.

Toate lucrurile enumerate „ar putea duce la creșterea volatilității macroeconomice, diminuarea capacității de a face față șocurilor și, în cele din urmă, la încetinirea convergenței către nivelul de trai din alte țări ale UE“ – avertizează CE.

Astfel, incertitudinea în ceea ce privește deciziile politice și legislative, inclusiv cele care ar putea avea un impact asupra deciziilor de investiții și de producție, contribuie la percepția generală potrivit căreia procesul de elaborare a politicilor publice este imprevizibil.

Comentarii

loading...