Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cluj-Napoca se dezvoltă cu fonduri europene, Constanța bate pasul pe loc

Cluj-Napoca se dezvoltă cu fonduri europene, Constanța bate pasul pe loc

În 2018, Constanța a avut proiecte europene de circa 93 de lei pe cap de locuitor, din care a atras efectiv 68 de bani pe cap de locuitor. Clujul, Sibiul și chiar orașe mult mai mici din județul Constanța stau chiar și de 20 de ori mai bine în această privință.

Cristian Hagi 0 comentarii

Ce a reușit Constanța în anul 2018 este, probabil, un record la nivelul municipiilor din România. De fapt, mai bine spus este „ce nu a reușit” și „record negativ”. Municipalitatea a atras fonduri europene de numai 217.343 de lei, potrivit execuției bugetare pe anul 2018, ceea ce înseamnă aproape 46.000 de euro. Unii oameni, persoane fizice, sau unele firme plătesc mai mult decât atât pe o mașină. Rezultatul este catastrofal și dacă ne raportăm la așteptările primăriei, care erau oricum infime.

În proiectul de buget adoptat la începutul anului 2018, suma cuprinsă la acest capitol era de 325.000 de lei. Au fost ani când suma trecută era zero. Primarul Constanței, Decebal Făgădău, a declarat că preferă faptele, nu vorbele, adică să aducă bani efectiv, nu să treacă în buget sume mari, de dragul de a arăta bine cifrele. 217.343 de lei înseamnă mai puțin de 69 de bani pe cap de locuitor.

 

Numai nouă proiecte

În total, în anul 2018, Primăria Constanța a avut în derulare doar nouă proiecte europene, a căror valoare totală se ridică la 28.028.238 de lei, potrivit lui Ani Merlă, director executiv al Direcției de Dezvoltare și Fonduri Europene din cadrul Primăriei Constanța. Majoritatea sunt proiecte fără impact direct asupra locuitorilor. Unul se referă, de exemplu, la introducerea sistemului de management al calității ISO 9001 în primărie, o primărie sufocată de lipsă de spațiu, cu mulți funcționari care nu performează încă la locul de muncă.

Iată lista celor nouă proiecte: „Creșterea eficienței energetice a imobilului Liceul Teoretic Ovidius” – Programul Operațional Regional, „Development of sustinable cultural tourism in the Black Sea Basin – CULTOUR – BSB” – Programul Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, „Certour II: For a better SME Management” – Program Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, „More-Multi modal Optimisation for Read- space in Europe” – H2020-MG-2016-2017, „Smart CT” – Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, „Creșterea capacității administrative a municipiului Constanța prin introducerea și menținerea sistemului de management al calității ISO 9001” – Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, „Creșterea capacității administrative a municipiului Constanța prin introducerea și implementarea de măsuri în domeniul anticorupției” – Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, „Măsuri integrate pentru o viață mai bună” – Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, „Snaphots from the borders – Small towns facing the global challenges of Agenda 2030” – D.E.A.R./Comisia Europeană.

 

Clujul și Sibiul, cu mult, mult în față

O comparație cu alte orașe arată mai bine eficiența sau ineficiența administrației locale din Constanța. Primăria Cluj a atras în anul 2018 proiecte de 109 milioane euro, adică circa 508 milioane lei. În plus, are și alte proiecte, în faza de evaluare sau implementare, de încă 107 milioane euro, adică aproximativ 497 milioane lei. În total, circa 1 miliard de lei. Mult mai bine stau la acest capitol și orașe mai mici, cum ar fi Sibiul. Sibiul a atras în ultimii ani fonduri europene considerabile, mai ales în perioada când a fost desemnat capitală culturală europeană. Anul 2018 a adus aici fonduri europene în valoare de 320 de milioane de lei. Dacă raportăm la numărul de locuitori, orice comparație pălește.

În Constanța vorbim de circa 93 de lei pe cap de locuitor, în Cluj avem o medie, potrivit calculelor noastre, de 1.676 de lei pe cap de locuitor, iar în Sibiu de 2.065 de lei. Ne referim la proiectele europene accesate, nu la sumele încasate efectiv. Până la ora redactării acestui articol, Primăria Cluj nu publicase execuția bugetară pe 2019 pe site. Chiar și o primărie a unui oraș mic din județul Constanța, Ovidiu, localitate aflată la o aruncătură de băț de municipiu, a reușit să atragă fonduri europene de circa 4,8 milioane euro, adică circa 1.837 de lei pe cap de locuitor, pentru parcuri noi și pentru reabilitarea unui castru roman, printre altele.

 

Cum se folosesc fondurile europene în Cluj

Primăria Cluj-Napoca a contractat în anul 2018 fonduri europene de circa 109 milioane de euro, sumă care acoperă 14 proiecte implementate deja la nivelul municipiului. Printre proiectele din Cluj care au deja semnate contracte de finanțare se numără înnoirea flotei de transport în comun (prin achiziționarea a 24 de tramvaie, 50 de troleibuze, 30 de autobuze electrice), modernizarea Pieței Unirii, creșterea eficienței energetice a Spitalului Clinic Municipal, revitalizarea Turnului Pompierilor, sisteme de management performante pentru Primăria Cluj-Napoca.

Printre proiectele aflate în fază de evaluare sau implementare se numără revitalizarea și extinderea zonei pietonale de pe mai multe străzi, amenajarea de piste de biciclete, modernizarea altor străzi, amenajarea unui parc, benzi dedicate pentru transportul în comun, creșterea eficienței energetice în școli și grădinițe, modernizarea unei grădinițe, modernizarea sistemului de iluminat public, creșterea eficienței energetice a 58 de blocuri.

 

Consecințe: deficit bugetar uriaș

Lipsa fondurilor europene se traduce, în Constanța, printr-un deficit bugetar uriaș. Desigur, aceasta nu este singura cauză, dar este una importantă. Toate lucrările mari de investiții începute cu fonduri europene au eșuat și au fost continuate cu fonduri de la bugetul local. Așa s-a ajuns, de exemplu, ca primăria să plătească unor firme private 150.000 de euro pentru trei WC-uri publice.

„Constanța e un oraș bogat, își permite”, a spus primarul Făgădău. De fapt, lucrurile nu stau deloc așa. Aceeași execuție bugetară despre care vorbeam arată clar că în anul 2018 municipalitatea Constanța a avut un deficit de 85.004.221 lei. În anul 2018 s-au încasat venituri de 519.238.489 lei. Cea mai mare parte a veniturilor provine din taxe locale și alte venituri de natura veniturilor proprii. Inițial în buget erau prevăzute cheltuieli de 758.549.000 lei, dar la finalul anului acestea au fost de doar 604.242.710 lei. Din această sumă, 19,3 milioane reprezintă deficitul bugetului la secțiunea de funcționare, iar 65,6 milioane deficitul la secțiunea de dezvoltare.

 

„Deștepții de pe OLX“, Cluj și Constanța

Primarul Constanței a fost criticat de opoziție pentru că a decis să împrumute, de la BERD, 100 de milioane de lei pentru a cumpăra 104 autobuze cu motorizare diesel. I s-a atras atenția că orașe din județul Cluj au achiziționat autobuze electrice cu ajutorul fondurilor europene. Edilul de la malul mării a spus că orașul avea nevoie de autobuze rapid și că aceasta era cea mai rapidă soluție. Apoi a răbufnit: „Aud tot felul de deștepți care-și cumpără mașini de pe OLX cum ne învață pe noi să facem achiziții”.

Comentarii

loading...