Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere, la 4,5%, estimările referitoare la creşterea economiei în acest an.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere, la 4,5%, estimările referitoare la creşterea economiei în acest an.

Comisia Europeană este ceva mai pesimistă decât Comisia Națională de Prognoză

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere, la 4,5%, estimările referitoare la creşterea economiei în acest an. Revizuirea este de la 5,5%, cât preconiza instituţia în luna iulie, în varianta intermediară de vară.

Florin Budescu 0 comentarii

De asemenea, tot în scădere (cu 0,2%) a revizuit şi estimarea pentru 2019, la 5,5%, de la 5,7%, cât prognoza în varianta anterioară. Pentru următorii trei ani, cifrele avansului PIB au rămas nemodificate la 5,7% în 2020 şi 5%, în 2021 şi 2022.

CNP a menţinut la 3,5% previziunile referitoare la indicele preţurilor de consum pentru sfârşitul acestui an, dar şi pe cele care au vizat anii următori: 2,8% anul viitor, 2,5% în 2020, 2,3% în 2021 şi 2,2% în 2022, informează Economica.net.

 

Îngrijorător

Care este semnificaţia datelor? Constantin Rudniţchi, analist economic, arată că, „pe de o parte, reducerea cu numai 1% a creşterii economice de la 5,5% la 4,5% este un pas către o realitate pe care deja o vedem şi o ştim, adică spre o încetinire a creşterii“.

Mai îngrijorător, a explicat Rudniţchi „României libere“, este „faptul că Comisia Europeană, în aceeaşi zi cu CNP, a publicat o prognoză, în care arată că creşterea economică va fi anul acesta de numai 3,6%, mult mai mică decât spune instituţia autohtonă“.

„L-am văzut şi pe Cristian Socol, economist de stânga şi care înţeleg că a lucrat şi la programul de guvernare, spunând că Comisia Europeană s-a mai înşelat de câteva ori cu aceste prognoze“, aminteşte analistul economic.

„E posibil să se fi înşelat, dar aici trebuie să ţinem cont că s-ar putea ca şi acest 4,5% să fie prea mult“, crede Constantin Rudniţchi.

„Comisia Europeană prognoza 3% creștere în 2016 și a fost 4,8%. În 2017, a fost pe aproape: estima 4% și a fost 6,9%. În 2018 prognozează 3,6%, deci sigur va fi 4,2% – 4,5%“, a spus anterior, aparent ironic, Cristian Socol, pe Facebook.

„Dincolo de opinia mea sau de aceste cifre, este clar că anul acesta probabil că reducerea creşterii economice se va simţi în buget. Aşa cum a fost construit bugetul, cu 5,5%, va însemna că acele venituri bugetare vor fi mai mici decât cele prognozate iniţial“, susţine Rudniţchi.

 

Reduceri de cheltuieli

Ce înseamnă aşadar acest lucru? „Probabil că o anumită nevoie de reducere a cheltuielilor bugetare, o tăiere, în special de la investiţii. Spun «probabil» pentru că avem o situaţie pe primele nouă luni ale anului şi vom vedea cum evoluează mai departe lucrurile pe ultimul trimestru“, a spus RL analistul economic.

Dincolo de datele creşterii economice de anul acesta, „dacă ne uităm însă pe seria de date a Comisiei Europene, avem 3,6% creştere economică în 2018, anul viitor 3,8% şi peste doi ani, adică în 2020, 3,6%, deci o plafonare. Care nu este rea, dar e o plafonare“, explică Constantin Rudniţchi.

Comparativ, dacă ne uităm la datele Comisiei Naţionale de Prognoză, „vom vedea foarte mult optimism acolo, adică 4,5% anul acesta, care se duce în 5,5% anul viitor şi 5,7% în anul 2020. Mi se pare mult prea optimist“, susţine Rudniţchi.

Anul acesta probabil că reducerea creşterii economice se va simţi în buget. Aşa cum a fost construit bugetul, cu 5,5%, va însemna că acele venituri bugetare vor fi mai mici decât cele prognozate inițial.“ - Constantin Rudniţchi, analist economic

Lucrăm pe nişte date diferite sau este prea mult optimism la Prognoză? „Mi-e teamă că, dacă Comisia de Prognoză merge mai departe cu acest optimism şi Guvernul va împărtăşi acest optimism“, spune expertul, “vom avea anul viitor un buget foarte larg, aşa, foarte darnic pe zona de cheltuieli, care la un moment dat s-ar putea să fie cenzurat de venituri şi va fi nevoie să se ia anumite măsuri de încadrare în ţintă“.

Constantin Rudniţchi aminteşte şi documentul trimis de ministrul Finanţelor, Orlando Teodorovici, acum două săptămâni, prin care anunţa Bruxelles că ia în calcul, ca ipoteză, îngheţarea unor salarii în sectorul public.

„Înseamnă că Guvernul este mai conştient decât Prognoza că pot fi probleme cu bugetul, probabil că din motive populare sau chiar populiste“, afirmă Rudniţchi.

 

Chestiunea MTN şi transparenţa

Referitor la situaţia reală a bugetelor, este interesant de amintit că unii critici afirmă că, la semnarea prospectului de emisiune pentru Progamul MTN (medium term note), când Finanţele au lansat obligaţiunile româneşti la Bursa din Luxemburg, au furnizat în document nişte date extrem de pesimiste despre România.

Atunci când lucrezi cu cele mai puternice bănci ce acţionează în Europa, ca să atragi de pe pieţele externe sume mari de bani, eşti obligat să prezinţi lucrurile cum sunt ele. Datele, publicate de Bursa din Luxemburg, au ajuns în presă.

Criticii susţin că, deoarece nu voiau să furnizeze public noi date, Finanţele ar fi făcut în continuare doar anexe la prospectul iniţial de emisiune. Cârcotaşii spun că ar fi procedat astfel pentru că suplimentele la prospectul de emisiune nu sunt publice, ca prospectul propriu-zis de emisiune.

„E nevoie de mai multă transparenţă. Aceste prospecte de emisiune trebuie făcute publice pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, dar se pare că lucrul acesta se întâmplă mai rar“, a spus RL Constantin Rudniţchi.

 

CE trage semnale de alarmă

„Ce mă îngrijorează“, a adăugat acesta, „este cifra de deficit bugetar din prognoza Comisiei Europene. Cea mai bătătoare la ochi este cea din 2020, când se estimează că România va aunge la 4,7% din PIB deficit bugetar, ceea ce, evident, este un dezastru“.

„Nu ştiu dacă se va ajunge până acolo şi până atunci vom avea penalizări pe deficite“, a adăugat Rudniţchi. Da, dar, spre deosebire de situaţia bugetară de anul trecut, scăderea investiţiilor nu mai este posibilă, pentru că nu mai ai de unde să le tai, pentru că nu mai sunt, ori sunt tot mai mici. Adică nu mai ai joc bugetar pe cheltuieli.

„Dacă ne uităm pe cifre, sunt date contradictorii“, opinează analistul economic, detaliind că „cifrele oficiale spun că au crescut investiţiile, iar pe de altă parte analizele indepedente dau scăderea accentuată a investiţiilor. Eu dau credit mai degrabă analizelor independente“.

Dar cifrele de investiţii din buget includ şi investiţiile din domeniul Apărării. Sunt voci care afirmă că, pentru a scădea cheltuielile şi a se păstra în ţinta de deficit, anul trecut Guvernul ar fi făcut un truc contabil: a repartizat formal investiţiile în Apărare pe exerciţiul bugetar actual, în ianuarie 2018.

Atunci, brusc, investiţiile au avut un salt spectaculos, pe noul exerciţiu bugetar. „E foarte posibil, pentru că e o tehnică pe care o ştim de câţiva ani. Din păcate, România intră într-o zonă în care nu mai e pe primele locuri ca creştere şi este singura din Europa care are deficite atât de mari“, a spus „României libere“ analistul economic Constantin Rudniţchi.

Comentarii

loading...