Măcinată de interese politice şi, nu de puţine ori imobiliare, Compania Naţională Poşta Română se menţine pe profit şi în 2015, după cinci ani de pierderi. Sindicaliştii susţin însă că este vorba de un profit „pervers”, pentru că s-a realizat doar prin disponibilizări, nicidecum printr-un management competent.
La mijlocul anului trecut, a fost forfotă mare. Autorităţile anunţau ca pe o mare victorie faptul că Poşta Română (cel mai mare angajator din România, cu peste 25.000 de salariaţi, dar departe de a fi cel mai mare contributor la bugetul statului) a revenit pe profit în 2014, după cinci ani de pierderi.
Bucuria nu a durat mult, pentru că bugetul de venituri şi cheltuieli al CNPR pe 2015 indica o scădere dramatică a profitului, de 95,7% faţă de anul precedent, până la valoarea de 1,6 milioane de lei. La finele lunii august, oficialii companiei au anunţat un profit net de 18,3 milioane de lei (4,13 milioane de euro) pentru primele şapte luni. Totuşi, directorul general Alexandru Petrescu a precizat că profitul net va rămâne în marja estimată de 1,6 milioane de lei până la finele anului, pentru că se va continua programul de investiţii.
Marţi, liderii sindicali din Poşta Română au ieşit la rampă şi au acuzat faptul că profitul pe care conducerea CNPR îl anunță este unul „pervers”, pentru că acesta s-a realizat doar prin disponibilizări, nicidecum printr-un management competent.
„De şapte ani, prioritatea zero a Poștei este achiziționarea unui sistem IT integrat. Rețeaua noastră IT a împlinit 15 ani, iar aplicațiile și softul utilizat la ora actuală sunt depășite.(…) Eu numesc profitul Poștei un profit pervers. Profitul, în opinia noastră, trebuie să fie prin creșterea veniturilor, dar aici profitul a fost realizat prin disponibilizări, de fapt. În ultimii ani au dispărut 10.000 de posturi din Poșta Română. Situația financiară a companiei s-a echilibrat prin neplătirea de salarii. Poșta este în cădere liberă din punct de vedere al veniturilor și al tranzacțiilor”, a declarat președintele Sindicatului Lucrătorilor Poștali din România (SLPR), Matei Brătianu.
Cum se comportă două afaceri similare în două colţuri opuse ale UE
În niciun colţ al Europei serviciile poştale nu sunt superprofitabile – ele asigură mai degrabă un serviciu social – însă nu trebuie scăpată din vedere profitabilitatea afacerii în sine, chiar dacă ea este deţinută de stat. În celălat colţ al Uniunii Europene, în Marea Britanie, Royal Mail, compania de stat care asigură serviciile poştale, se păstrează în marja de profitabilitate.
Ce-i drept, rata profitului este mai mică la Londra decât la Bucureşti, dar banii pe care-i încasează statul britanic sunt mult mai mulţi.
Dar să vedem cum stau, „pe partea economică”, vorba lui Gigi Becali, cele două companii cuprinse în analiza noastră – Royal Mail şi Poşta Română. Veniturile totale ale CNPR s-au ridicat, în perioada ianuarie – iulie 2015, la 655 milioane de lei (147 milioane de euro), preciza conducerea companiei. Făcând un calcul simplu (având în vedere profitul de 4,13 milioane de euro), rezultă o rată de profit de 12,44%
În ceea ce priveşte Royal Mail, profitul net raportat realizat în primele şase luni (nu şapte, aşa cum a raportat Poşta Română) ale anului trecut s-a ridicat la 116 milioane de lire. Să vedem acum cât câştigă fiecare britanic şi, respectiv, fiecare român, din serviciile poştale, prin prisma banilor care intră în bugetele celor două state europene. La o populaţie de aproape 65 milioane de locuitori, fiecărui locuitor al arhipelagului îi revin (în şase luni, nu în şapte) 1,78 lire (2,27 euro) profit de la Royal Mail.
În România, unde populaţia este de aproximativ 19 milioane, profitul „per capita” ajunge la doar 0,21 euro, de zece ori mai mic decât în Regatul Unit. Nu e de mirare, având în vedere faptul că la Poşta Română ingineriile financiare menite a devaliza statul s-au ţinut lanţ. În toamna anului trecut fostul director general al companiei Mihai Toader a fost condamnat definitiv la opt ani şi şase luni de închisoare.
