Guvernul Tudose a anunțat că nu va prelungi memorandumul cu Rompetrol până când nu se va finaliza ancheta DIICOT care vizează compania și pînă nu va încasa datoriile istorice. Ceea ce pare un nou război între Palatul Victoria și kazahii de la KazMunaiGaz, acționarii fostului grup Rompetrol, e de fapt un cadou neașteptat făcut chinezilor, cei care vor prelua în curând controlul companiei petroliere de la kazahi, fără a mai fi condiționați să creeze întâi fondul de un miliard de dolari stipulat în memorandum. Important este că anunțul de la Guvern vine fix după ce s-a încheiat vizita la București a celei mai mari delegații de chinezi în România.
Practic, guvernul Tudose le face un cadou prețios chinezilor, care în această lună vor finaliza achiziția a 51% din KMGI, și kazahilor, care vor rămâne cu restul de 49% din acțiuni.
Vineri seară, Ministerul Energiei a anuțat, într-un comunicat, că joi, 9 noiembrie 2017, prim-ministrul României Mihai Tudose a avut la Palatul Victoriei o întâlnire cu o delegație a KazMunaiGaz, proprietarii KMG International (fostul grup Rompetrol), și cea a companiei chineze CEFC, companie care va prelua pachetul majoritar al KMGI.
„În cadrul întâlnirii, la care au participat și miniștrii Energiei, Economiei și Finanțelor s-a discutat despre Memorandumul semnat în 2013 între statul român și compania KMG. În urma discuției, Guvernul României a comunicat KazMunaiGaz că pentru a putea discuta o nouă prelungire a prevederilor Memorandumului încheiat în urmă 4 ani, trebuie să fie îndeplinite două condiții: achitarea datoriei istorice a companiei față de statul român și soluționarea cauzei de către justiție. Premierul Mihai Tudose a subliniat că cele două condiții trebuie întrunite cumulativ, altfel statul român nu va mai putea lua în calcul înțelegerea din 2013”, se arată în comunicat.
Context: Vizita celei mai mari delegații de chinezi în România
Anunțul de la Palatul Victoria vine imediat după ce în România s-a încheiat vizita celei mai mari delegații de chinezi de până acum în țara noastră, delegație condusă de vicepreşedintele Comisiei Naţionale pentru Dezvoltare şi Reformă şi directorul Administraţiei Naţionale pentru Energie, Nur Bekri.
Delegația a fost prezentă în contextul în care România a găzduit, între 8-10 noiembrie, prima întâlnire a miniștrilor energiei din 16 țări europene și China, în marja reuniunii organizate de Centrul Român al Energiei (CRE) sub patronajul Ministerului Energiei și al Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul formatului 16+1. Din delegație au făcut parte reprezentanții a peste 20 de companii chineze din sfera energiei, unele dintre cele mai mari. Nur Bekri a avut chiar, în deschiderea evenimentului, un briefing de presă comun cu Teodor Meleșcanu, ministrul Afacerilor Externe, și Toma Petcu, ministrul Energiei.
„România a avut onoarea de a organiza prima conferință în formatul 16+1, după ce țara noastră și-a asumat rolul de coordonator al domeniului energiei în această platformă de cooperare. Credem că, fiind gazdă a două evenimente foarte importante într-un termen foarte scurt – CESEC și reuniunea 16+1 – România își demonstrează poziția de factor de stabilitate energetică în regiune. Reuniunea 16+1 pune față în față companii europene și chineze în încercarea de a găsi noi proiecte comune, dincolo de cele aflate deja în curs de negociere: reactoarele nucleare 3 și 4 de la Cernavodă și un grup energetic nou la Rovinari”, a comunicat, joi, pe 9 noiembrie, Ministerul Energiei.
Kazahii anunță în conferință că vor fondul
Cu câteva ore înainte ca Ministerul Energiei să anunțe că Guvernul nu prelungește memorandumul, reprezentanții KMGI au organizat o întâlnire cu presa, în care au anunțat că ei vor să se facă fondul de investiții și că au primit asigurări de la Guvern că implementarea memorandumului va fi accelerată.
„Ne-am întâlnit ieri (joi — n.r.) cu reprezentanții Guvernului, cu premierul Tudose și miniștrii Energiei, Economiei și Finanțelor. Tema principală de discuție a fost intrarea în vigoare a memorandumului de înțelegere din 2013 și să ne reasigurăm angajamentele că suntem gata să punem în aplicare acest memorandum. Avem confirmarea că lucrurile vor fi accelerate și vom vedea soluții rapide”, a declarat Azamat Zhangulov, senior vicepreședinte al KazMunaiGaz, citat de Agerpres. Zhangulov a mai spus că tranzacția prin care compania chineză CEFC preia 51% din acțiunile KMGI va fi finalizată în această lună, în prezent derulându-se ultimele detalii tehnice.
Această aparentă contradicție între declarațiile oficiale de la Guvern și cele făcute celor de la KMG are de fapt rolul de a consolida imaginea kazahilor.
Istoric. Ce prevedea memorandumul
Memorandumul semnat în februarie 2013 de guvernul Ponta stipula înfiinţarea, organizarea şi funcționarea unui fond de investiţii kazah-român în sectorul energetic, în care statul trebuia să dețină 20% din acțiuni și care trebuia să realizeze, în decurs de 7 ani, investiții de aproximativ un miliard de dolari în sectorul energetic din România. Numai din TVA, dacă se realizau aceste investiții, statul ar fi încasat până acum 190 milioane de dolari.
Pe de altă parte, din 2014, când a fost aprobat prin HG 35 memorandumul cu Rompetrol, și până în prezent statul nu a desemnat încă entitatea care să se asocieze în fondul de investiții cu kazahii.
De asemenea, memorandumul mai prevedea ca grupul KMGI să răscumpere de la stat (prin Ministerul Energiei) un pachet de 26,6959% din acțiunile Rompetrol Rafinare, în schimbul a 200 milioane dolari. Nici acest lucru nu s-a întâmplat până acum și renunțarea la acest drept este al doilea cadou făcut de Guvernul Tudose kazahilor, dat fiind că, la capitalizarea de acum, acest pachet valorează pe bursă circa 168,6 milioane de dolari, potrivit calculelor RL pe baza datelor de pe Bursa de Valori București.
Foarte important de precizat este că memorandumul încheiat pe 15 februarie 2013 avea ca scop principal stingerea litigiilor dintre statul român și KazMunaiGaz și prevedea ca statul român, prin reprezentantul autorizat în cauză (Ministerul Finanțelor Publice), să solicite suspendarea judecății procesului privind conversia datoriilor istorice ale Rompetrol în acțiuni în favoarea statului, proces aflat pe rolul Curții de Apel Constanța, ședința fiind programată pentru 18 februarie 2013.
Reprezentanții Rompetrol afirmă că statul oricum pierduse deja 40 de procese pe acest diferend, prin care Ministerul Finanțelor contestase conversia datoriilor istorice de 570 milioane euro în acțiuni. Datoriile fuseseră convertite în obligațiuni în 2003, la privatizarea Petromidia. La termenul scadent, în 2010, kazahii, care între timp cumpăraseră grupul Rompetrol de la Dinu Patriciu, au răscumpărat obligațiuni de doar 54 milioane euro, iar restul au fost transformate în acțiuni în favoarea statului (Ministerul Energiei), care a primit aproape 45% din capitalul Rompetrol Rafinare, operatorul rafinăriei Petromidia, cea mai mare unitate de procesare a țițeiului din România și cea mai importantă, dat fiind accesul ei la Marea Neagră. În 2010, Ministerul Finanțelor a contestat conversia.
Un lung șir de dosare
Renunțarea la litigii este singura prevedere din memorandum care s-a aplicat până acum, imediat cu semnarea documentului. În rest, statul nu a înființat nici până azi compania care să se asocieze în fondul de investiții cu kazahii și nici nu a demarat vânzarea acțiunilor.
Guvernul Tudose spune acum că așteaptă ca DIICOT să finalizeze cercetările în dosarul Rompetrol II, demarate în primăvara lui 2016, care se referă la presupuse fapte penale derulate atât la privatizarea rafinăriei, cât şi la conversia datoriilor de 603 milioane de dolari către bugetul de stat în obligaţiuni. Ancheta ar putea dura ani de zile, timp în care statul renunță, practic, la investiții de un miliard de dolari, fără a lua în calcul efectul multiplicator pe orizontală.
Memorandumul expiră la 31 decembrie 2017, după ce a fost prelungit de mai multe ori.
