Elena Geageac, senior manager Taxe Directe, Deloitte România arată că fiscalizarea comerţului cu autovehicule second-hand ar trebui tratată ca o prioritate.
“Schimbând sectorul, şi anume de la producători la importatori şi distribuitori auto, şi având în vedere nevoia stringentă de a aduna bani la bugetul de stat, ar trebui tratată ca o prioritate fiscalizarea comerţului cu autovehicule second-hand – legislaţie există, rămâne doar să se pună în practică…
Şi poate nu doar ca efort singular al României, ci şi al mai multor state membre UE. Soluţii există, iar importanţa strategică a industriei auto reclamă o atenţie sporită din partea autorităţilor”, a menţionat Elena Geageac, conform Agerpres.
În ceea ce priveşte angajaţii, companiile din industria auto pot lua în calcul românii care se întorc în ţară din economiile afectate, consideră consultantul Deloitte România.
Referitor la infrastructură, Elena Geageac a adăugat că “există exemple consacrate de urmat în această privinţă”, cum ar fi cel al Germaniei, care, după război şi criza care i-a urmat, a investit puternic în infrastructură şi în industrie tocmai pentru a-şi crea avantaj economic.
“În mod particular, compania Ford România solicită de multă vreme realizarea drumului expres Craiova-Piteşti, inclusiv centura ocolitoare a oraşului Balş, iar Automobile Dacia aşteaptă în mod deosebit autostrada Piteşti-Sibiu.
Însă infrastructura este necesară în întreaga ţară, în special în zonele de est sau sud, care, astfel, ar putea atrage dezvoltarea de noi facilităţi de producţie”, a atras atenţia ea.
Consultantul Deloitte România consideră că măsurile luate până în prezent de autorităţi pentru limitarea efectelor pandemiei par a fi fost benefice şi pentru industria auto, în special măsura referitoare la susţinerea şomajului tehnic de la bugetul de stat, însă va fi nevoie de suport suplimentar pentru a permite recuperarea pierderilor şi revenirea industriei pe creştere.
“Măsurile necesare nu sunt neapărat impuse de pandemie, ci reprezintă, mai degrabă, solicitări mai vechi ale producătorilor din domeniu şi amânate permanent de autorităţi.
Printre cele mai importante măsuri rămâne cea legată de dezvoltarea infrastructurii de transport, având în vedere că, din cauza situaţiei precare în care se află drumurile naţionale, producătorii auto pierd timp, bani şi contracte importante, iar România pierde investiţii consistente în domeniu în favoarea ţărilor vecine.
Dar aceste aspecte erau valabile şi înainte de apariţia COVID-19″, a adăugat specialistul.
Potrivit acesteia, dincolo de demararea proiectelor de mare infrastructură, benefice pentru întreaga economie, pentru industria auto mai pot fi dezvoltate o serie de pachete de măsuri specifice care să impulsioneze dezvoltarea sectorului.
“Printre acestea se pot regăsi măsuri de genul facilităţilor fiscale acordate în sectorul construcţiilor sau îmbunătăţirea considerabilă a celor existente privind cercetarea-dezvoltarea.
Astfel de pachete de măsuri sunt cu atât mai necesare cu cât ţările din regiune acordă o atenţie deosebită acestui sector prin stimulente fiscale, dar şi alte ajutoare de stat (spre exemplu, Ungaria).
În plus, pachetele de măsuri adresate industriei auto trebuie să ţină cont, dincolo de importanţa industriei pentru economie, de faptul că forţa de muncă din domeniu este una deja experimentată, atât la nivel mediu, cât şi de top management”, a arătat Elena Geageac.
Aceasta consideră că autorităţile trebuie să înceapă să gândească în perspectivă, să anticipeze trendurile din domeniu.
“Spre exemplu, să vină cu pachete de stimulare în contextul în care tendinţa de consum este deja direcţionată către maşini electrice, iar producătorii, inclusiv cei de componente, ar putea fi din ce în ce mai interesaţi să îşi schimbe sau să îşi îmbunătăţească liniile de producţie pentru a fabrica elemente necesare maşinilor electrice. Astfel de pachete de stimulare (fiscale, granturi, ajutoare de stat etc.) s-ar putea orienta, cu precădere, tot spre zona cercetării-dezvoltării, cu atât mai mult cu cât trecerea la producţia de maşini electrice (şi de componente auto necesare acesteia) poate fi privită ca o activitate inovatoare”, a explicat ea.
Potrivit acesteia, industria auto din România este, în prezent, printre cele mai afectate sectoare economice, având în vedere că producţia de autovehicule a fost sistată de către cei doi mari producători din România imediat ce s-a instituit starea de urgenţă, cauzată de pandemia de COVID-19, explică Agerpres.
În acelaşi timp, producătorii de componente auto, aflaţi în relaţii comerciale atât cu cei doi mari producători auto din România, cât şi cu producători din afara ţării, au redus şi chiar au închis activitatea temporar.
“Automobile Dacia şi Ford România, cei doi mari producători auto locali, au anunţat închiderea fabricilor în a doua jumătate a lunii martie, ceea ce cu siguranţă se va reflecta în cifrele din lunile ce vor urma. Producţia locală de autoturisme căpătase viteză în luna februarie 2020, cu o creştere anuală de aproape 8% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, după un avans de aproximativ 3% pe parcursul anului 2019. Lunile viitoare, însă, cu siguranţă vor diminua şi poate chiar vor anula avantajul din primele două luni ale anului”, a susţinut Elena Geageac.
Consultantul consideră că, având în vedere şi închiderea fabricilor auto în cea mai mare parte a ţărilor europene, este cert că vor exista scăderi semnificative şi la nivelul producătorilor de componente auto.
Asociaţia Europeană a Producătorilor Auto (ACEA) estimează că, până în acest moment, la nivel european, măsurile luate în contextul pandemiei afectează aproximativ 1,14 milioane de angajaţi din domeniu, iar producţia a pierdut peste două milioane de autovehicule. În România, estimarea, optimistă, a ACEA arată că sunt afectate cel puţin 20.000 de locuri de muncă, iar producţia nerealizată se apropie de 69.000 de maşini.
Consultantul Deloitte România consideră că repornirea industriei auto trebuie să preocupe în mod special autorităţile, având în vedere că acest sector livrează 37% din exporturile româneşti şi concentra, înainte de criza COVID-19, peste 185.000 de salariaţi.
Companiile din domeniu au anunţat deja reluarea activităţii, chiar şi parţial. Dacia şi Ford au prezentat un calendar privind revenirea la normalitate, Continental România deschide gradual fabricile.
