‘Studiul realizat în rândul a 260 de companii din diverse domenii din România, arată că peste 90% dintre firmele chestionate spun că se confruntă cu dificultatea de a determina corect baza de calcul pentru contribuţiile datorate Fondului de Mediu. Mai mult, această problemă riscă să se agraveze prin intrarea în vigoare a contribuţiilor către Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), aferente obligaţiilor de valorificare a echipamentelor electrice şi electronice, a bateriilor şi acumulatorilor’, se arată în document.
Conform legislaţiei în vigoare, operatorii economici care introduc pe piaţă ambalaje şi produse ambalate sunt responsabili să asigure gestionarea ambalajelor devenite deşeuri pe teritoriul naţional.
‘Observăm că 90% dintre companii sunt într-o situaţie de risc financiar ridicat sau chiar sever datorat modului în care îşi administrează obligaţia privind valorificarea deşeurilor provenite de la ambalajele puse pe piaţa din Romania. Acest lucru înseamnă că această activitate este în continuare generatoare de costuri semnificative şi încărcare administrativă’, a declarat Raul Pop, senior manager al Serviciului de sustenabilitate şi schimbări climatice din cadrul EY România.
El este de părere că procesul de determinare şi calculare a obligaţiilor faţă de Fondul de mediu este unul riguros, are natură fiscală şi este standardizabil.
‘În acelaşi timp, este specific fiecărei companii şi presupune un demers complex de colectare a informaţiilor din mai multe departamente, de la marketing, achiziţii, recepţie, administrativ, mediu, calitate, vânzări, distribuţie, raportare, contabilitate şi de la cel financiar’, spune Pop.
Rezultatele studiului arată că niciunul dintre domeniile sondate nu înregistrează performanţe notabile şi toate se află în zona de risc mediu în ceea ce priveşte rezultatele unui potenţial audit fiscal dedicat contribuţiilor aferente Fondului de Mediu.
Astfel, companiile din sectorul auto şi transporturi întâmpină dificultăţi majore în înţelegerea obligaţiilor aferente gestionării ambalajelor produselor finite şi a determinării cantitative a echipamentelor electrice puse pe piaţă. Cele din domeniul ‘producţiei industriale’ întâmpină dificultăţi majore în determinarea gestionării bateriilor aferente echipamentelor pe care le pun pe piaţă, urmate de lipsa unei abordări consecvente în ceea ce priveşte managementul costurilor corespunzătoare sumelor de plată către Fondul de Mediu.
În ceea ce priveşte companiile din domeniul farmaceutic, acestea au probleme în colectarea informaţiei şi cuantificarea corectă a ambalajului terţiar (folie şi paleţi de lemn), aspect rămas nereglementat în legislaţia din domeniul sănătăţii, urmat de materiile prime.
Companiile din domeniul bunurilor de larg consum şi comerţ, deşi au o abordare echilibrată a întregului proces privind determinarea obligaţiilor către Administraţia Fondului pentru mediu, în privinţa gestionării produselor şi ambalajelor pe care le pun pe piaţă, întâmpină în continuare unele dificultăţi în procesul de conformare.
Studiul a fost realizat de EY România, cu sprijinul Ipsos, în perioada 29 ianuarie – 2 martie 2018, pe un eşantion de 262 de companii din România, din diverse sectoare de activitate. 22 dintre acestea au o cifră de afaceri de peste un milion euro, 24 au o cifră de afaceri situată între 500.000 şi 999.000 euro, 156 între 50.000 şi 499.000 euro, iar 60 de firme sub 50.000 euro.
