„Ca om de administraţie, pe de o parte mă doare să spun acest lucru, pe de altă parte nu cred că poate să mă contrazică cineva în ceea ce spun, fiind de foarte mulţi ani în administraţie”, a explicat Teodorovici.
El a arătat că nu este normal ca la stat să fie salarii mai mari decât în mediul privat, în condiţiile în care angajaţii de la stat au un statut aparte, de care personalul din mediul privat nu beneficiază.
„Este o situaţie neplăcută care trebuie inversată în ceea ce priveşte salariile. Nu poţi avea la stat salarii mai mari decât în sectorul privat. Statul oricum îţi oferă un statut aparte, anumite facilităţi, avantaje, o zonă în care nu te evaluează după cum te evaluează un patron în sectorul privat. Sunt acele evaluări puerile. Dai, acolo, nişte aprecieri pe care nu le poţi cuantifica foarte clar. Toată lumea din administraţie are calificativ foarte bine, adică suntem o administraţie de supereroi”, a explicat Eugen Teodorovici, citat de Capital.
Însă ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a catalogat ideea eliminării salariului minim pe economie în sectorul privat ca fiind o opinie personală a lui Eugen Teodorovici. „Nu, exclus. Nu există aşa ceva în programul de guvernare. De altfel, înţeleg de la domnul Teodorovici că este o opinie personală”, a declarat Vasilescu la Antena 3.
“Eu vorbesc despre ce scrie în programul de guvernare. Dumnealui spune cum ar fi mai bine pentru mediul de afaceri. Am discutat de fiecare dată şi, discutând cu mediul de afaceri, ne-au spus că nu se vor opune, vor vota creşterea, pentru că ei nu mai sunt demult la salariul minim pe economie”, a spus demnitarul.
Ce variante au patronii
Cel puţin aparent, ar putea fi vorba despre viziuni diferite de politici guvernamentale. “Avem două persoane care evident că au avut trasee profesionale diferite, experienţă cu mediul privat diferită, ca urmare au viziuni diferite. Probabil că va câştiga viziunea doamnei Olguţa Vasilescu”, spune Cristian Pîrvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
„În principiu”, a declarat acesta „României libere“, „salariile, în mediul privat, oriunde în lume, sunt mai mari decât la bugetari”.
Este adevărat că la bugetari, în acele state, există o filosofie de organizaţie guvernamentală, cu profil de carieră, cu avansare pe bază de competenţe şi de merite, explică Pîrvan.
Aşadar, „trebuie într-adevăr aplicat ceea ce spune dl Teodorovici, dar în paralel cu reanalizarea felului în care administraţia lucrează. Aceasta afectează afacerile. Se cer eliminarea a ceea ce nu este necesar şi informatizarea funcţionării administraţiei, ca să nu mai aibă mereu mediul de afaceri obligaţia contactelor cu ghişeul.
Să-mi transmită paşaportul prin poştă, de ce să stau la coada 1, la coada 2 şi să fie atâta scandal an de an? La fel la toate lucrurile care necesită om la ghişeu”, atrage atenţia reprezentantul mediului de business.
Meseria profitabilă de a fi primar
Aşa au făcut toate guvernele, crede Pîrvan, care susține că preocuparea exclusivă faţă de sectorul bugetar a adus grave prejudicii sectorului privat. Cea mai profitabilă meserie, în viziunea actualului Guvern, este să fii primar, spune expertul.
„Le dai ajutoare sociale la toţi cei care nu vor să muncească, în localitatea unde vei să fii ales primar, nu-i pui la muncă, te alegi o dată, de două ori, de trei ori şi ai făcut 1.200 de lei indemnizaţie suplimentară la pensie. Mai ai dreptul, ca primar, la un salariul mărit, că au fost mărite salariile în administraţie peste cele din mediul privat, şi mai ai voie să faci şi afaceri. Care loc de muncă poate să rivalizeze cu asemenea avantaje?”, se întreabă retoric secretarul general AOAR.
Efectul? „Se goleşte piaţa muncii de oameni interesaţi să muncească. Dacă am făcut 12 clase, n-am luat bacalaureatul şi imediat statul îmi dă ajutor de şomaj fără să mă oblige la nimic, de ce să mai muncesc? Avem în fiecare an 40.000–60.000 de tineri de 18 ani fără bacalaureat cărora statul le dă automat ajutor de şomaj”, explică liderul mediului de business.
Disponibilizări în administraţia centrală?
„Dacă pleacă mâine undeva la 20% din administraţia centrală, nu cred că este nici un fel de problemă în a funcţiona. Din contră, se mişcă şi mai bine. Sunt convins că, după această declaraţie, vor începe să fie din nou mulţi nemulţumiţi. Dar aceasta este realitatea, nu o putem ascunde”, a declarat Teodorovici.
„Este o cerinţă de mult formulată de mediul privat”, reacţionează Cristian Pîrvan, apoi detaliază că, „menţinând salariaţii numai ca să avem noi privatizare la locul de muncă, la stat”, nu se rezolvă problema debirocratizării.
El spune că această problemă se poate rezolva doar printr-o schimbare completă a procedurilor. Dacă dai afară 20%, dar laşi aceleaşi proceduri birocratice puţin operative, înseamnă că măreşti de trei ori coada la ghişeu, arată Pîrvan.
„Naţiunile evoluate au informatizat funcţionarea administraţiei publice centrale şi locale. La noi, a trebuit prorogată (n.n.: depunerea declaraţiilor de venit pe noua declaraţie unică) până la 31 iulie, pentru că nu făcea faţă website-ul ANAF la declaraţiile depuse. E permis în secolul al XXI-lea aşa ceva?”, se întreabă retoric expertul.
Problema este de voinţă politică, subliniază Cristian Pîrvan. “Banca Mondială a ajuns să declare că nu se poate face informatizarea ANAF pentru că nu există voinţă politică, la cinci ani de când ne-a împrumutat bani pentru treaba aceasta. Nu poţi reduce numărul de inspectori ANAF pentru că nu poţi beneficia de baze mari de date, în care să se facă controlul informatic. Unul dintre lucrurile ce se pot face este ca inspectorii liberi astfel să fie trecuţi la preţuri de transfer” atunci când se face informatizarea ANAF, a spus Pîrvan pentru „România liberă“.
