Ar urma ca salariul minim brut pe economie, care a fost mărit, prin decizia Guvernului, de la 1.450 lei la 1.900 lei, să crească din nou, la peste 2.000 de lei, dar diferenţiat (2.080 lei pentru cei fără studii superioare şi 2.350 lei pentru studii superioare sau vechime în muncă de peste 15 ani).
Noua creştere a salariului minim a fost promisă pentru 1 ianuarie 2019. Apoi a apărut un memorandum trimis de Executiv la Bruxelles, conform căruia salariul minim brut pe economie nu va creşte. Ulterior, a apărut informaţia că, totuşi, va creşte, dar de la 1 noiembrie.
Iarăşi a apărut informaţia privind o amânare, întâi până la 1 ianuarie 2019, apoi până la 1 decembrie 2018. A urmat un zvon, că majorarea se va face în decembrie, dar nu se ştie când. Nici acum nu e clar ce se va întâmpla. În acest timp, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a făcut Testul IMM, folosind respondenţi din mediul de business.
67.000 de euro este impactul annual al creşterii salariului minim brut la o firmă cu 100 de salariaţi şi 70% salariaţi fără studii superioare
52,20% dintre aceştia evidenţiază riscul unor concedieri din cauza majorării salariului minim pe economie. Chestiunea ar putea fi privită în contextul crizei bugetare. „România liberă“ a arătat în noiembrie că, practic, combinaţia dintre creşterea precedentă a salariului minim brut pe economie (de la 1.450 lei la 1.900 lei) şi Marea Revoluţie Fiscală (OUG 79/2017 privind trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat) ar duce la o rotire a banilor.
Mărirea salariilor ce aduce bani mai mulţi la buget
La finalul ciclului financiar cresc veniturile la buget. „Cel mai bine ar fi să nu se mai discute despre salariul brut, ci despre cheltuiala totală a angajatorului, ce cuprinde brutul şi cheltuielile acestuia pentru salariat“, atrăgea atenţia analistul economic Ion Radu Zilişteanu.
Practic, reprezentanţii Executivului „au promis electoral că măresc salariul“. „Guvernele succesive PSD au purces la acest artificiu de mutare a contribuţiilor (…). În sarcina angajatorului nu mai există decât contribuţia asiguratorie pentru muncă, nesemnificativă ca procent“, a spus Zilişteanu.
„Din păcate însă – spune Monica Ţariuc, reprezentant Deloitte România – dacă luăm în calcul ratele efective de taxare, salariul minim net din România coboară spre finalul clasamentului central – est-european“, ceea ce înseamnă că „la sfârşitul lunii, angajatul român ia cei mai puţini bani în mână, spre deosebire de colegii lui din ţările din regiune“.
La orizont, concedieri
Revenind la Testul IMM făcut de CNIPMMR, din cei 52,20% respondenţi, 72,40% au menţionat că ar putea disponibiliza între 1 şi 5 salariaţi. Aceasta a fost, conform Mediafax, opţiunea ce a atras mai multe voturi, în condiţiile în care întrebarea permitea răspunsuri multiple.
Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR: “Previzibilitatea este foarte importantă, pentru ca IMM să nu fie afectate. Sunt zeci de mii de locuri de muncă în această industrie.”
14,1% dintre întreprinzătorii respondenţi iau în calcul concedierea angajaţilor cu peste 15 ani vechime. 13,5% pe cei cu studii superioare. Este observabilă legătura cu eventuala creştere mai accentuată a salariului minim pe economie, la 2.350 lei, în loc de 2.080 lei.
12,9% dintre întreprinzători se gândesc să concedieze salariaţi necalificaţi. 12,9% iau în calcul să concedieze zece angajaţi, 7,6% între şase şi zece şi 5,9% plănuiesc să-i dea afară pe angajaţii calificaţi.
Mică analiză de impact
Să facem calcule. La un IMM cu 100 de angajaţi, grosso modo, baza de calcul a fondului de salarii se schimbă pentru toţi salariaţii. Dacă firma are 30 de salariaţi cu studii superioare sau vechime în muncă peste 15 ani, impactul salarial este de 13.500 de lei lunar.
La restul de 70 de salariaţi, impactul este de 12.600 de lei. În total, un impact de 26.100 de lei, adică de peste 5.500 de euro. Anual, un impact de aproape 67.000 de euro.
Există firme care pur şi simplu nu-şi permit acest efort financiar notabil.
Este, într-un fel, analog cu ce se întâmplă în domeniul creditelor bancare când apare o criză. Un anumit portofoliu de clienţi stă pe o marjă de 1%.
Creditaţii devin purtători de credite neperformante în anumite condiţii, precum creşterea dobânzilor bancare la creditele cu dobândă variabilă.
Astfel, băncile respective au probleme de impact. Analog, din cauza creşterii salariului minim, un portofoliu de firme ce stă pe marje mici de profit intră în criză ca impact al majorărilor salariului minim brut.
Firmele pe lohn, afectate
Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, spune că există firme care „pur şi simplu nu pot avea marje mari de profit, cum sunt cele ce se bazează pe contracte de lohn. Natura afacerii impune un anumit cost cu personalul. Este vorba despre contracte deja discutate, stabilite pe ani de zile“.
„De aceea este bine ca afaceriştii să ştie din timp. Previzibilitatea este foarte importantă pentru ca aceştia să nu fie afectaţi. Sunt zeci de mii de locuri de muncă în această industrie (n.n. – a lohn-ului). Mai sunt alte multe exemple. O analiză sau o metodologie serioasă ar putea arăta ce se întâmplă“, a explicat Jianu pentru „România liberă“.
Totuşi, arată specialistul, care a fost ministrul IMM-urilor în Cabinetul Grindeanu, „s-ar putea spune că «1% din portofoliul nostru este afectat», dar, pe de altă parte, se constată că o altă industrie care are un grad mare de competitivitate are de beneficiat“.
„Atunci noi, ca ţară, ne asumăm acest lucru, dar ce punem în loc? Pe principiul vaselor comunicante, îi afectăm pe unii, dar îi ajutăm pe alţii. Pe de-a întregul, economia se dezvoltă şi intervenim acolo unde este cazul“, a detaliat Florin Jianu.
Ştim aceste lucruri? „Nu. În acest moment, nici măcar lucrurile acestea nu se ştiu“, arată Jianu.
Nu s-a făcut un studiu de caz? Un studiu de impact? „Nu, deşi este obligatoriu. Prin lege, este obligatoriu să faci Testul IMM, care înseamnă analiză de impact pe cei mai vulnerabili actori economici. Cei mici şi cei mijlocii. Aşa cum am făcut noi această analiză. Am studiat impactul pe 1.000 de companii“, a declarat preşedintele CNIPMMR.
Unde ar trebui să fie prezent studiul de impact în proiectul creşterii salariului minim? În nota de fundamentare? „Da. În nota de fundamentare este obligatoriu să ataşezi această analiză de impact. La modificarea Codului Fiscal, de exemplu, să luăm cazul celebrei OUG 79. Scrie că nu are impact asupra mediului de afaceri. Dacă acel act normativ nu a avut impact… iar la această nouă creştere a salariului minim nici nu s-au mai obosit să scrie“, a declarat Florin Jianu pentru „România liberă“.
