Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Deficitul de cont curent a crescut de peste 16 ori în luna ianuarie a acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, relevă datele prezentate de BNR.

Deficitul de cont curent a crescut de peste 16 ori în luna ianuarie a acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, relevă datele prezentate de BNR.

Cristian Păun: „Printr-o simplă ordonanţă, ne-am înrăutăţit situaţia comercială“

Deficitul de cont curent a crescut de peste 16 ori în luna ianuarie a acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, relevă datele prezentate de BNR. „România liberă“ a stat de vorbă pe acest subiect cu profesorul Cristian Păun.

Florin Budescu 0 comentarii

RL: Ce înseamnă această creştere a deficitului de cont curent?
Cristian Păun: Aceasta poate să însemne, în primul rând, acel deficit comercial – pentru că contul curent conţine în primul rând contul comercial, balanţa comercială cu bunuri şi servicii, şi e negativ, din acest punct de vedere, şi în principal pentru produse alimentare, de tip legume-fructe, pe care nu avem cum să-l rezolvăm în România, la clima pe care o avem. O bună parte din acest deficit conţine şi o componentă naturală.

Dar nu este doar componenta naturală.
Evident că în acest deficit comercial găsim şi ceea ce înseamnă import de tehnologie – maşini, utilaje, piese, subansamble, pentru că, dacă ne uităm la structura acestui deficit comercial al României, observăm că exportăm maşini, dar, în acelaşi timp, şi importăm.

De asemenea, importăm şi foarte multe piese de schimb, exportăm şi foarte multe piese de schimb. Statisticile acestea trebuie foarte bine şi atent citite, astfel încât să putem să pătrundem în chimia acestor importuri şi exporturi mult mai bine. Trebuie să ne dăm seama cât din acest dezechilibru este o stare naturală, mai ales în lunile de iarnă, şi cât este problematic.

Pe de altă parte, în acest deficit comercial, avem şi faptul că România, ca urmare a OUG 114, s-a transformat, din exportator, în importator de energie, în aceste luni de iarnă. Observaţi cum, doar printr-o simplă ordonanţă, ne-am înrăutăţit situaţia comercială.

Până acum, eram producător şi exportator de gaze, iar acum ne-am trezit cu nişte preţuri plafonate, care ridică în aer producţia şi exportul, ca să nu mai vorbim despre alimentarea pieţei interne. Acest cont curent este ceva mai mult decât contul comercial sau decât balanţa comercială.

La ce anume vă referiţi?
În acest cont curent, regăsim încă două subcapitole care ar putea echilibra situaţia şi care nu o fac. Unul dintre ele este contul de venituri, care înregistrează toate veniturile plătite de români altora, pentru capitalurile împrumutate.

România este un importator net de capital. Datoria externă tocmai a crescut undeva la 100 de miliarde de euro. A crescut destul de puternic în ultimii trei-patru ani, mai ales în zona datoriei externe publice. Avem şi nişte costuri în creştere la datoria publică.

Dobânzile la datoria externă, mai ales cele de la cea publică, au crescut important în ultimele luni, pentru că s-a înrăutăţit modul în care este percepută România de către investitori, mai ales cei din zona financiar-bancară, după acel OUG catastrofal, care vizează nu doar băncile, ci şi fondurile de investiţii sau cele de pensii şi cam tot ce înseamnă piaţă de capital în România.

Deci care este problema României acum?
România plăteşte mai scump pentru capitalul pe care l-a importat până acum şi acest lucru se vede, evident, în acea balanţă dintre veniturile plătite şi cele încasate de români din afară, care nu prea există. Românii nu prea investesc în afară şi nu prea împrumută pe alţii din afara ţării.

"România, ca urmare a OUG 114, s-a transformat, din exportator, în importator de energie, în aceste luni de iarnă. Observaţi cum, doar printr-o simplă ordonanţă, ne-am înrăutăţit situaţia comercială.“

Cristian Păun, profesor
universitar

Singura sursă de venit pe care mai puteam conta, dar pe care se pare că contăm tot mai puţin, este aceea a remitenţelor, care cu siguranţă că au dominat lunile noiembrie – decembrie, în perioada sărbătorilor, dar sunt în picaj în perioada ianuarie – februarie – martie, primele luni din an.

Cei din afară trimit familiilor bani în perioada sărbătorilor de iarnă şi a celor de Paşte şi, eventual, a vacanţelor de vară, dar în nici un caz acum.

Dar nu este vorba şi despre factorul influenţei multinaţionalelor?
Există şi această explicaţie – a dezechilibrului între veniturile pe care le avem de plătit în contul fluxurilor internaţionale vs. ceea ce avem de încasat.

Putem vorbi şi despre o recalculare pe care au făcut-o companiile multinaţionale, mai ales cele din sectoarele despre care vorbeam – bancar, energetic – şi care, în loc să reinvestească profitul în economia românească, care este o economie de încredere, au decis probabil să redistribuie profitul ca dividende, nu ca profit reinvestit.

Evident că-l scot şi pe acesta afară din ţară, e dreptul lor, este legal. Fără aceste companii nu ne putem dezvolta şi trebuie să înţelegem aceasta, ca stat. Cu siguranţă, aceste plăţi de dividende cresc atunci când într-o economie lucrurile nu merg cum trebuie şi încrederea în economie e în scădere.

Ce ar putea îmbunătăţi situaţia?
Mai avem un lucru care ar putea îmbunătăţi, dar nu îmbunătăţeşte situaţia: ultimul subcont al contului curent, cel al transferurilor unilaterale, unde se regăsesc toate ajutoarele nerambursabile pe care le primeşte România, versus tot ceea ce plăteşte România ca ajutor nerambursabil.

Aici suntem tot beneficiar net, în sensul că primim de la UE nişte bani, dar care trebuie să fie înregistraţi ca intrări efective, plăţi efective făcute din bugetul UE către bugetul de stat al României. Avem din nou probleme cu absorbţia. Plătim bani către UE care nu întotdeauna se şi reîntorc prompt în economia României.

Vedem clar că avem probleme de absorbţie, ratări semnificative pe partea de bani atraşi şi aceasta se vede în dezechilibrul total al contului curent. Din punctul meu de vedere, pe lângă problema structurală pe care o are România, legată de importuri vs. exporturi, o problemă inexplicabilă, pentru că toate ţările din jur au, în această perioadă de boom economic, balanţă pozitivă, la noi se întâmplă acest lucru.

Nu e ciudat?
Nu e deloc ciudat, dacă e să privim mai atent cum şi ce se produce în România. Până la urmă, avem această meteahnă a încingerii economiei mult peste potenţialul ei şi a exacerbării fără limite a acestui cont curent. Efectele sunt absolut clare: presiune mai mare pe cursul de schimb. Oricine ştie că, atunci când cererea de valută e mai mare decât oferta, pare o presiune pe ascensiune.

S-a observat de la început de an că acest deficit, pe care-l remarca şi Banca Centrală – de 16 ori mai mare ca anul trecut, l-a explicat din acea depreciere de început de an. Până la urmă, observăm că acea depreciere de început de an a avut într-adevăr nişte cauze naturale. N-a fost o manipulare de curs de schimb a Băncii Naţionale.

Dimpotrivă, o cerere exagerat de mare de valută, de 16 ori mai intensă decât ce se întâmpla în ianuarie anul trecut, adică, absolut normal, cursul de schimb a luat-o razna. Bine că s-a stabilizat la un anumit nivel.

Să sperăm însă că acest nivel este unul natural şi că nu are în spate pomparea constantă a unei sume în valută dinspre Banca Centrală, dinspre rezervă.

E clar că toţi cei care împrumută bani în valută sau intenţionează să se finanţeze de pe pieţele internaţionale suferă de pe urma acestei deprecieri.

Nota: Balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 476 de milioane de euro. Balanţa veniturilor primare, a celor secundare şi a serviciilor au înregistrat excedente mai mari cu 181, 141, respectiv 47 de milioane de euro. În ianuarie a.c., datoria externă totală a scăzut cu 817 milioane de euro. Datoria externă pe termen lung a însumat 67,529 miliarde de euro, la 31 ianuarie 2019 (68,6% din total), în scădere cu 0,6% faţă de 31 decembrie 2018. Datoria externă pe termen scurt a fost de 30,856 miliarde de euro (31,4% din total), în scădere cu 1,4%, anualizat. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 13,2%, în ianuarie 2019, comparativ cu 20,7%, în ianuarie 2018, conform Agerpres.

Comentarii

loading...