Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cristian Păun, profesor la ASE: "Salariul minim pe economie este o barieră"

Cristian Păun, profesor la ASE: "Salariul minim pe economie este o barieră"

Declaraţia recentă a ministrului Finanţelor Publice, Orlando Teodorovici, privind eliminarea salariului minim pe economie în mediul privat naşte vii controverse în mediul guvernamental. „România liberă“ a stat de vorbă pe acest subiect cu profesorul universitar Cristian Păun.

Florin Budescu 0 comentarii

RL: Ministrul Finanţelor Publice, Orlando Teodorovici, spune că Guvernul ar trebui să elimine salariul minim pe economie în mediul privat. Care este punctul dvs. de vedere?

Cristian Păun: Salariul minim pe economie pentru sectorul privat este o taxă. O barieră în dezvoltarea oricărei afaceri. Într-o economie de piață nu au ce căuta nici prețuri minime, nici prețuri maxime.

Salariul minim este un cost minim pe care statul îl impune oricui în piață care vrea să cumpere muncă. Adică, îl impune antreprenorilor în căutarea forței de muncă. Este similar impunerii unui preț minim când cumpărați mere sau pâine din piață. 

 

Ce state UE au salariu minim pe economie?

Dintre țările europene sunt, în momentul de față, opt care nu au salariu minim: Italia, Austria, Finlanda, Suedia, Danemarca, Norvegia, Islanda și Liechtenstein.

Mai mult, foarte multe țări care aplică salariul minim pe economie (Germania, de exemplu) îl aplică sectorial (adică diferit de la un sector la altul), și e rezultatul unei negocieri între cei implicați (patronate, angajați), nu emanația unui minister, cum e la noi.

Alte țări leagă dinamica salariului minim de dinamica productivității reale a muncii, de dinamica economiei, a prețurilor, de un coș minim de consum. În niciun caz nu lasă la decizia arbitrară a unui ministru această dinamică.

Tocmai pentru a da o predictibilitate salariului minim pentru mediul de afaceri, dar și pentru a nu duce nivelul salariului mult peste ce poate plăti economia reală. 

 

Este corectă aserţiunea dlui Teodorovici referitoare la criteriile neclare de performanţă de la bugetari?

Este corectă. O reformare a modului în care creștem din pix acest salariu minim se impune clar. Din păcate, afirmațiile domnului în cauză nu sunt conforme cu ideologia partidului din care face parte.

Degeaba mimează compasiunea sau înțelegerea pentru mediul de afaceri, agresat rău în ultima perioadă de aceste măriri arbitrare: ritmul mediu de creștere a acestui salariu minim în România, între 2008 și 2018, se apropie de 12%, cu mult peste orice țară din UE. Am crescut foarte accelerat acest salariu minim, cu riscul de a distruge iremediabil economia reală. Și mediul de afaceri simte din plin acest lucru și atrage serios atenția asupra sa.

 

Cum ar putea fi evaluată corect performanţa unui funcţionar public?

Nu poți. Serviciile publice nu sunt servicii de piață. Servicii pentru care să existe un preț și pentru care să existe faliment în cazul în care te îndepărtezi (prin lipsa de performanță sau eficiență) de consumatorul de astfel de servicii.

În plus, în multe dintre serviciile publice concurența este mimată doar. Aș da exemplu aici sistemul public de sănătate, care nu este pus într-o concurență reală cu cel privat, cu consecințele de rigoare.

Se pot pune criterii de performanță, însă ele sunt întotdeauna în afara pieței și nu măsoară performanța cu adevărat. De aici și dificultatea în a spune cât să fie salariul minim în sectorul public. 

 

Ce înseamnă eliminarea aceasta a salariului minim în mediul privat?

Înseamnă eliminarea unei taxe și reîntoarcerea în câmpul muncii a unor categorii care acum sunt ținute deoparte de această barieră: tinerii, absolvenții, cei fără educație avansată sau fără pregătire profesională, vârstnicii, femeile etc.

Categoriile sociale pe care politica socială din spatele salariului minim pretinde că le apără. În plus, mediul privat oferă salarii bune celor care, prin munca lor, le pot reîntoarce sub formă de vânzări, profit, eficiență etc. 

 

Ce reprezintă declaraţia dlui Teodorovici referitoare la posibila plecare a 20% din salariaţii din administraţia centrală?

Aparatul administrativ din România este, în momentul de față, supradimensionat. Sufocă economia reală, cea care contribuie la finanțarea sa. Nu poți avea 24 de ministere, iar media europeană să fie de 14 ministere.

Nu poți avea şapte servicii secrete și militarizate, când noi facem parte acum din structuri de securitate globale. Nu poți avea primării în localități cu mai puțin de 500 de locuitori.


Nu merită să mai avem prefecturi în fiecare județ, putem avea prefecturi la nivel de regiune. Nu putem să mai susținem atâtea agenții ale statului în jurul ministerelor, multe dintre ele fiind neclar ce fac.

De companiile de stat nu mai spun. Angajații la stat au crescut constant, ca număr, în ultimii ani. Și salariile lor. Deci presiunea pe buget este enormă și își dau seama și ei că nu ne îndreptăm spre ceva bun.

La prima recesiune va fi dramatic. Mult mai dramatic decât în anii 2008-2009, când salariile la stat erau mult mai mici și angajații mai puţini.

 

OPINIE SEPARATĂ

Ilie Șerbănescu: „Ar fi o mârșăvie să se renunțe la salariul minim”

Un punct de vedere diferit a exprimat, în acest context, analistul economic Ilie Șerbănescu, fost ministru al Reformei. „În România sunt salarii super-mici, sunt o expresie a colonialismului. Singura soluție pentru ca, din capitalul străin, să mai rămână ceva în țară este creșterea salariilor.

Mijloacele legale pentru a realiza acest lucru sunt doar două. Primul mijloc este forțarea creșterii salariilor la stat, ca să-i determinăm și pe cei de la privat să facă același lucru. Al doilea mijloc este creșterea salariului minim pe economie, ceea ce ar forța toată grila de salarizare.

Singurul element care nu poate fi externalizat din România este salariul. Într-adevăr, mărirea salariului minim ar pune probleme firmelor românești, care în foarte mare măsură supraviețuiesc prin sub-retribuirea angajaților.

Cea mai bună dovadă că este necesară creșterea salariului minim este faptul că România are, aproape, cel mai mic procent din lume, din PIB, pentru salarii. Ar fi aproape o mârșăvie să se renunțe la obligativitatea salariului minim în cazul firmelor private”. (Mihai Diac)

Comentarii

loading...