11.5 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăEconomieCriza din 2020-2021 va fi mai mare ca în 2009

Criza din 2020-2021 va fi mai mare ca în 2009

Pe primele cinci luni din acest an, deficitul total venituri/cheltuieli este 38 de miliarde de lei, adică de 3,59% din PIB, cu 12 miliarde de lei peste cel din luna aprilie a acestui an, a spus RL analistul economic Sorin Dinu.

Aceasta înseamnă că, de fapt, din luna februarie a acestui an, avem un deficit lunar de 8-10 miliarde de lei, mult mai mare decât cel din anul 2019.

„La modul cum arată trendul, suntem în situaţia din 2009, chiar mai rău”, afirmă Dinu. În anul 2009, pe tot exerciţiul bugetar anual, deficitul operaţional a fost de 21 de miliarde de lei.

Acum, România are, pe numai cinci luni, un deficit operaţional de 24 de miliarde de lei. Ca procent din PIB, diferenţa pe luna mai, faţă de luna aprilie, este de 1,1% din PIB.

Cauza sunt costurile coronacrizei? „Da şi nu”, spune expertul. România are trei chestiuni care se duc într-una singură: costurile coronacrizei şi lockdownului; apoi, pe de altă parte, trendul bugetar în degradare din ultimii trei sau patru ani; în al treilea rând, costurile şi impactul extraordinar de mare al Green Deal-ului, la care, din dorinţa de a obţine cât mai mulţi bani de la UE, am marşat, ca stat membru UE, dar care vor avea, în perspectivă, efecte multiple, foarte complicate.

 

Trei tipuri de costuri

Criza generată de Covid-19, lockdown şi repornire este un factor. Apoi, e partea legată de deficitul excesiv, cu recomandările specifice de ţară (CSR, trad. eng.: country specific recommendation), pentru a ajunge în deficitul european, care vor impune o rectificare dură.

Mai apoi, în al treilea rând, sunt costurile de conformare la Pactul Ecologic. Acesta presupune o transformare completă a economiei româneşti.

„În primul rând”, spune analistul economic Sorin Dinu, „Europa nu are banii pentru Pactul Ecologic şi pentru România acesta are impact foarte mare, pentru că înghite foarte multe resurse. Noi suntem în partea inferioară a lanţului de producţie. Noi suntem băieţii aceia care fac cablaje”.

Plecând de exemplu de la industria auto: maşina electrică are în ea mai puţine componente şi mai puţin cablaj, lucru care ne afectează direct. Mai apoi, industria cimentului, care emite CO2, nu trebuie să mai existe.

Partea de energie, în al treilea rând, e în bună măsură dependentă de cărbune, care trebuie şi ea eliminată. România liberă a aflat că, chiar şi cu volumul mare de precipaţii de acum, sâmbătă, Transelectrica dădea, în mixul energetic naţional, peste 15% componenta de energie produsă din cărbune, iar în mod normal ponderea este la 30%. Pe de altă parte, preţul energiei produse trebuie să fie competitiv.

 

Sabia lui Damocles

„Multe dintre companiile noastre sunt în zona 0 – 49 de angajaţi. Mai există şi o altă sabie a lui Damocles: o lege care stă la promulgare, la Klaus Iohannis, care stabileşte 11 salarii minime graduale pentru sectorul privat”, a amintit RL Dinu.

„Dacă va fi promulgată, jumătate din economie se va închide. Sectorul privat nu poate să plătească salariile acelea. Discutăm despre substituţia forţei de muncă cu capital. Eu pot să-mi iau un strung mai bun, cu comandă numerică, dar capacitatea de producţie a acelui strung este mult mai mare decât vinde firma acum. Nu am făcut nimic, mi-am creat un cost de subutilizare”, a detaliat analistul economic.

Avem aproape 60% din locurile de muncă sunt ameninţate, pe de altă parte, de digitalizare. „E foarte frumos, dar în Germania e diferit: au companii cu unele dintre cele mai mari marje valorice, pe când noi suntem în partea inferioară a lanţului valoric”, susţine Sorin Dinu, explicând că ar fi trebuit nu să negăm impactul de mediu, „există această problemă, dar noi mai avem şi o problemă cu rata din care vrem să implementăm această reacţie la problema de mediu”.

„Am fost încântaţi, pe Pactul Ecologic, de banii mulţi puşi la dispoziţie, dar banii aceia sunt pe proiecte. Ca şi banii de pe Programul Sure ş.a.m.d., toţi sunt pe proiecte. Toţi sunt condiţionaţi de CSR, pe care România nu le-a respectat în ultimii trei ani”, explică Dinu.

Aceasta pentru că, da, Comisia Europeană dă bani, dar spune: „Da, vă dăm bani, dar trebuie să faceţi reforme ca să-i primiţi”.

Aceasta înseamnă o ajustare fiscal-bugetară dură. Şi toate trei chestiunile despre care vorbim înseamnă o miză de milioane de slujbe.

„Suntem noi pregătiţi să avem investiţii? Infrastructură nu avem, nici sistem de educaţie, cercetare nu, administraţie publică eficientă nu, sistemul juridic este aşa şi-aşa. Piaţa financiară? O treime e bursa şi o treime băncile”, continuă expertul.

 

Suntem capabili?

„Avem noi fonduri de capital de risc? Avem fonduri de investiţii? Nu avem nimic. Ne-am aruncat în chestiunea aceasta (n.n.: Green Deal) cu capul înainte, pentru că ne vor da mulţi bani. Da, dar banii nu se vor da degeaba, ci pentru ceva ce trebuie să facem şi va trebui să dovedim că ştim să facem.

Adică trebuie să proiectăm, apoi să implementăm. Suntem capabili să facem asta? Niciodată. Noi nu am fost capabili să cheltuim banii alocaţi pentru exerciţiul financiar european 2014-2020…”, aminteşte Sorin Dinu.

Dinu continuă: „După cum arată lucrurile, deficitul de 6,7% din PIB, aprobat pentru anul acesta, prin Legea bugetului, de 72 de miliarde de lei, va fi o poveste frumoasă. De fapt, nevoia de finanţare pe anul acesta va fi de vreo 24 de miliarde de euro, pentru care trebuie căutaţi bani.

Conform ultimului raport al BNR, la 31 decembrie 2019, în contul general al Trezoreriei Statului, mai erau 23 de miliarde de lei, faţă de 37 de miliarde de lei, la 31 decembrie 2018”.

„Nu avem infrastructură”, a spus RL Dinu, „şi nu mă gândesc doar la cea rutieră. Nu avem infrastructură şcolară. S-a dovedit că sistemul de Educaţie a lucrat, în perioada de criză, pe infrastructura de personalul didactic, elevi şi studenţi.

Dacă nu aveai două laptopuri şi două telefoane ale tale, cine ţi le dădea? Nu mai vorbesc despre softuri, despre care, dacă vorbim, intrăm în altă sferă. Nu poţi să rezolvi problema numai apelând la Google Play”.

„Ca să nu mai vorbim”, a explicat expertul, „despre costul capitalului uman, mult mai mare decât abilităţile deţinute de români. Avem în faţă nişte provocări atât de mari, pe analiză, raport cost/benficiu şi reaşezare, încât nici nu ştiu de unde am putea să începem şi cu ce costuri”.

Cele mai citite

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...
Ultima oră
Pe aceeași temă