Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cum a ajuns rata inflației la cel mai mare nivel din ultimii cinci ani

Cum a ajuns rata inflației la cel mai mare nivel din ultimii cinci ani

Ministerul Finanțelor se împrumută, iar BNR tipărește bani pentru ca Guvernul să poată plăti salariile majorate, dar consumul stimulat de banii mai mulți din piață a dus rata inflației la 5% în martie, comparativ cu perioada similară a anului trecut, nivel nemaiatins din 2013.

Teodora Cimpoi 0 comentarii

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 5% în martie 2018, pe fondul scumpirii mărfurilor nealimentare cu 6,57%, a celor alimentare - cu 4,01% şi a serviciilor - cu 2,9%. O rată mai mare a inflaţiei anuale a fost consemnată în luna iunie 2013, când preţurile de consum au urcat cu 5,37%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Fructele şi legumele sunt mărfurile alimentare care s-au scumpit cel mai mult în luna martie 2018 față de luna decembrie 2017: cu aproape 11%, respectiv cu 6,75%. Pe segmentul de mărfuri nealimentare, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la utilități, în intervalul menționat: 2,46% la electricitate, 5,69% la gaze și 2,13% la energie termică.

BNR, pusă la zid pentru inflație

Dacă ne luăm după declarațiile guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, creșterea inflației ar trebui să se oprească aici și să intre pe un trend descendent. Acesta a afirmat recent că în 2018 inflaţia va atinge „un plafon de 5%”, după care, spre sfârşitul anului, se va tempera. La finele lunii martie, conducerea BNR, în frunte cu Mugur Isărescu, a fost chemată în Parlament, în Comisia Economică a Senatului, tocmai pentru a da explicații în legătură cu inflația, însă parlamentarii PSD au absentat, arătând „supărarea” lui Liviu Dragnea, liderul PSD, pe conducerea BNR, scoasă țap ispășitor pentru politicile fiscal-bugetare ale Guvernului.

De ce s-au tipărit bani

Guvernatorul BNR a declarat atunci că speră ca până la finalul anului rata inflaţiei să ajungă la 3,5%, cât e noua țintă a BNR, după ce anterior fusese stabilită la 3,2%. Isărescu a explicat, în Comisie, şi de ce s-au tipărit mai mulţi bani anul trecut decât în 2016, recunoscând că s-a făcut acest lucru și pentru a susține majorările salariale din sectorul bugetar. „Cea mai mare parte din creştere (a masei monetare – n.r.) este că au crescut depozitele, oamenii au economisit mai mult. Apoi, dacă Guvernul majorează salariile şi nu există numerar ca să se plătească salariile, cine este de vină? Deci Banca Centrală trebuie să acopere toate angajamentele făcute de Guvern. Nu priviţi tipărirea banului ca pe ceva ostentativ prin care invadăm economia cu bani. Al treilea motiv este că istoric au fost curente care au spus că există relaţie între masa monetară şi inflaţie, dar tot istoric, această relaţie este slabă”, a declarat Mugur Isărescu, conform relatărilor Mediafax.

Profesorul de economie Bogdan Glăvan a explicat recent pentru „România liberă” că BNR, prin politica monetară, a susținut politica fiscal-bugetară a Guvernului, altfel spus: tipărind bani, statul a putut majora salariile. „Guvernul spune: Vreau să măresc salariile! BNR zice: Imediat, tipăresc bani. Dar publicul o să își dea seama că salariile nominale nu sunt cele reale. În plus, aceasta conduce la polarizare socială. Trăim în București și credem că lumea e fabuloasă, însă cei care nu au veniturile mărite pierd. Nu-i vedem pe cei care nu pleacă în vacanțe nicăieri, o consecință a acestei politici”, a explicat Bogdan Glăvan. El a adăugat că salariile majorate, dar și dobânzile artificial de mici i-au încurajat pe oameni să ia credite, cu precădere imobiliare: „Fiind bani mulți și ieftini pe piață, lumea îi cheltuiește. Nu te poți aștepta să fie prudenți, când îi obțin ușor”.

Acum, BNR „speră” ca inflația să se oprească la 3,5% la finele anului. „Masa monetară în România n-a crescut mai mult ca în Cehia, Polonia şi Ungaria. Deci corelaţia între creşterea preţurilor şi masa monetară este mai complicată decât atât. Cu sprijinul politicii fiscale credem că putem aduce rata inflaţiei la 3,5% până la sfârşitul anului”, a mai spus Mugur Isărescu, la audierile din Comisie.

Creșterea dobânzilor, varianta de șoc

Mugur Isărescu a mai explicat că reacţia BNR a fost corespunzătoare situaţiei, „proporţionată cu riscurile care ne ameninţă” şi că ea va da roade. „În ultimul raport al FMI este o frază care spune că dacă politica monetară nu va fi încurajată de politica fiscală, Banca Naţonală nu poate decât să majoreze şi mai mult dobânda. Creşterea dobânzilor s-ar putea să fie singura alternativă”, a declarat Mugur Isărescu, în faţa aleşilor din comisia Economică din Senat. De altfel, BNR a majorat deja de două ori anul acesta rata dobânzii de politică monetară, de la 1,75% la 2,25% pe an, tocmai pentru a ține inflația sub control, însă specialiștii susțin că ar fi nevoie de o rată de 3,25-3,5% pentru a reuși asta. Efectele se vor vedea în creșterea dobânzilor la creditele pentru firme și populație.

PERICOL

Cheltuielile cu salariile, ca înainte de criză

În urma majorărilor salariale repetate din ultimii ani, România va atinge anul acesta o anvelopă salarială în sectorul public similară cu cea din perioada anterioară crizei, a declarat miercuri preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, conform Agerpres. „Deci, toate eforturile de ajustare au fost năruite, iar în momentul de faţă factura socială este la nivelul pre-criză. Lucrul acesta este valabil şi la nivel de asistenţă socială”, a spus Ionuţ Dumitru.

Comentarii

loading...