Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cum ar putea fi reglementat regimul terenurilor agricole deţinute de străini

Cum ar putea fi reglementat regimul terenurilor agricole deţinute de străini

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că vrea limitarea accesului străinilor la a cumpăra pâmânt din România. Legea vânzării terenurilor este în dezbaterea Camerei Deputaţilor, urmând să fie adoptată.

Florin Budescu 0 comentarii

"Au spus că agricultura României este praf, e înapoiată, nu avem şanse, hai să vindem şi terenuri! Avem Legea vânzării terenurilor în Camera Deputaţilor, o vom adopta Asta înseamnă că vreau să limităm accesul străinilor la a cumpăra pâmânt din România. Foarte bine, să cumpere, dar să se stabilească aici", a explicat preşedintele PSD.

Avram Fiţiu, doctor în ştiinţe agricole, conferenţiar la USAMV Cluj-Napoca, este radical. „Nu cred în bandiţii ăştia, nici dintr-o parte, nici din alta, că mai au de gând să facă ceva bun pentru ţară. Dacă-i apucă acum cu poveştile, în campanie electorală... în 29 de ani ştim ce au făcut. Nu cred în aceşti oameni, că-s de stânga, că-s de dreapta. Ei sunt responsabili”, a spus Fiţiu.

„Dacă chiar doresc să ştie ce au de făcut, nu au decât să ia un model de soluţie pe care îl aplică cea mai puternică ţară a Europei, Franţa. România nu trebuie decât să respecte legislaţia europeană în domeniu, aşa cum o respectă şi Franţa”, a explicat universitarul României libere.

Liviu Dragnea a precizat apoi că, în cazul celor care deja au cumpărat terenuri agricole, nu se mai poate face nimic, dar procesul acesta în curs trebuie oprit.

"Să stopăm, că procesul acum a început să se subţieze, pentru că noi, ridicând foarte mult agricultura, oamenii nu mai vor să-şi vândă terenurile, pentru că au început să aibă venituri din agricultură", a declarat Dragnea.

"Pentru că nimic nu a fost întâmplător, agricultura pusă la pământ. Un om care avea un hectar, douâ, cinci hectare spunea: ォMai bine îmi iau acum nişte bani şi îi folosesc, decât să îl ţin pe ăsta, că oricum nu am cu ce să-l muncesc, nu mă ajută nimeniサ", a explicat liderul PSD.

 

Dreptul de preemţiune

Ce soluţii există pentru pământul vândut până acum? „Dreptul de prempţiune al statului”, a spus RL profesorul Fiţiu, detaliind că, pentru a deveni „agricultor, arendaş, fie altceva, trebuie să trăieşti în ţară, în fermă sau la maximum 10 km de ferma respectivă, nu la Milano. Agricultorul care stă la Milano, nu în fermă, ori vine în fermă, ori îşi vinde pământul”.

Mai apoi, „dacă statul devine preemtor principal şi cumpără pământul, a doua zi, printr-o structură a statului, acesta cumpără înapoi pământul. Aşa funcţionează în altă parte”, a declarat Avram Fiţiu.

Avem capacitatea să facem ceva mai bun cu pământul decât face acel străin, căruia noi i-am luat pământul, pentru că trăieşte la Milano?

„Nu asta e problema dv. şi a mea. Pământul acela se redistribuie, nu se vinde, printr-o agenţie a statului, care astăzi o ai cât de cât – ADS, îi dai alte funcţii, gen SAFER, din Franţa, iar de mâine pământul respectiv se redistribuie nu ca pământ, ci ca fermă primului tânăr care vrea să devină agricultor. Pe concesiune, pe 49 de ani”, explică specialistul în ştiinţe agricole.

Şi dacă este vorba despre o suprafaţă foarte mare, spre exemplu 50.000 ha, cum procedăm? „Pământul”, explică profesorul Fiţiu, „se redistribuie sub formă de fermă, care se defineşte în funcţie de mărimea ei economică, nu ca suprafaţă. Dacă definim că ferma de cereale este de 100 ha, înseamnă că vom face, din 50.000 ha, 500 de ferme, ca să rezulte ferma pe dimensiunea standard economică, cât să trăiască corect o familie. Dacă ferma de cereale este de 50 ha, facem 1.000 de ferme”.

 

Cum funcţionează sistemul în Franţa

Franța a creat o structură, numită SAFER (Societatea de Amenajare Funciară a Exploatațiilor Rurale, ce are ca funcție cumpărarea de pământ de la cetățenii francezi și vânzarea de ferme câtre tineri agricultori francezi, explică Fiţiu.

SAFER îşi exercită dreptul său de preemțiune la cumpărare în următoarele nouă situații de politică publică: instalare, reinstalarea sau menținerea activității agricole; xonsolidarea fermelor, în vederea obținerii unei dimensiuni economice viabile și a ameliorării repartiției echilibrate a parcelelor; păstrarea echilibrului fermelor atunci când e compromis de realizarea de lucrări în interes public.

Un al patrulea scop e salvarea caracterului familial al fermei agricole franceze. Al cincilea e lupta împotriva speculației funciare. Al şaselea: conservarea fermelor viabile existente. Se urmăreşte de asemenea protejarea pădurii și a ameliorarea structurilor de exploatare silvice.

Avram Fiţiu, doctor în ştiinţe agricole: „Agricultor, arendaş, fie altceva, trebuie să trăieşti în ţară, în fermă sau la maximum 10 km de ferma respectivă, nu la Milano.”

SAFER mai intervine pentru protecția mediului şi la la valorificarea superioară a spațiilor agricole și naturale periurbane.

Există mecanisme multiple de protecție funciară împotriva cumpărării de teren agricol de către străini. Unul e fixarea unui preț de referință. Comisia Judeteană de Orientare Agricolă (CJOA) ajustează un preț de referință județean, pe baza unui observator național gestionat de SAFER.

Se fixează de asemenea o limită de suprafață pentru cumpărare echivalentă cu suprafața de referință a fermei sectoriale decisă de către fiecare CJOA. Refuzarea autorizației de cumpărare de către străini se face dacă structura juridică nu o permite.

În Franța, majoritatea fermelor sunt familiale. Pământul se cumpără de către agricultorii francezi, care au structuri juridice specifice. Astfel, sunt evitate riscurile create de speculațiile străinilor, care au, de regulă, structuri juridice anonime, pentru ascunderea identității reale a cumpărătorilor.

 

Nu ai experienţă, nu cumperi teren agricol

Un rezident originar dintr-o altă țară UE care nu poate dovedi că a locuit între trei și 10 ani în Franţa nu poate cumpăra un teren agricol, arată profesorul Avram Fiţiu, într-un articol publicat pe site-ul AgroInfo.

În Franța, SAFER își exercită dreptul de preemțiune în cazul vânzării către străini de părți sociale sau de acțiuni, de către societăți comerciale care dețin active și terenuri agricole. Prețul arendei sau închirierii se încadrează între limite minime și maxime, fixate de către fiecare administrație județeană și ține cont în procent de 60% de evoluția veniturilor țăranilor și 40% de costurile vieții cotidiene.

Arendașul trebuie să nu depășească vârsta pensiei, să justifice o capacitate sau o experiență profesională în domeniu, să se dedice agriculturii personal, pentru cel puțin nouă ani (pe bază de declarație pe proprie răspundere), și să participe direct la activitățile din fermă.

Agricultorul este obligat să locuiască în fermă sau într-o casă situată în imediata apropiere a fermei, de regulă în localitate, să dispună de șeptel sau de echipamente și material agricol necesar sau să dovedească faptul că are posibilitatea de a le achiziționa.

Activitățile de arendare și de cumpărare sunt controlate de către stat prin intermediul CDOA, care intervine când suprafața vizată adepășește o anumită suprafață de referință județeană sau când cumpărătorul nu poate dovedi o capacitate sau o experiență profesională.

Comisia CDOA este condusă de prefect și e formată din reprezentanți aleși ai Consiliului Judeţean, ai ADI-urilor, parcurilor naturale, regionale sau naționale, directiei agricole, camerei agricole, ai federațiilor județene ale agricultorilor, cooperativelor, salariaților agricoli, distribuitorilor, arendașilor, băncilor agricole ale agricultorilor, structurilor de asigurări ale agricultorilor, proprietarilor agricoli și forestieri, consumatorilor, artizanilor şi ONG de mediu.

Există până şi o restricţie de locaţie geostrategică, de resortul Ministerului Apărării, în timp ce la noi, în Vaslui, avem un mare proprietar străin, care deţine 40.000 ha lângă graniţă.

Comentarii

loading...