Statul poate garanta 80% din credit, faţă de „Prima Casă”, unde garantează 50% la locuinţe mai noi şi 40% la cele mai vechi de cinci ani. Creditul maxim: 570.000 de lei (cam 120.000 de euro). Avansul: 5-10% din suma solicitată.
Locuinţa trebuie să aibă minimum două camere, cel mult 100 mp. Dobânda e fixă: 5,5%/an. Faţă de „Prima Casă”, dobânda e formată din marja fixă, maximum 2%, plus o dobândă variabilă, ca la „Prima Casă”.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va plăti comisionul de gestionare a împrumutului. Vârsta maximă a beneficiarilor: 55 de ani. Programul prevede acordarea de subvenţii. Reduce cu 2,6% rata dobânzii la beneficiarii cu venituri nete lunare, în 2019, sub 6.000 de lei; de 7.000 de lei, la o familie cu doi adulţi sau la un beneficiar asistent maternal pentru un copil; de 8.000 de lei, la o familie cu un copil; de 9.000 de lei, la o familie cu doi sau mai mulţi copii.
Rebranding
„E un program «Prima Casă» rebranduit şi completat în facilităţi. Se acordă subvenţii la dobândă, pentru a susţine şi încuraja în continuare cererea, consumul de locuinţe proprietate personală”, spune Ioan Bejan, analist imobiliar.
Va avea impact semnificativ pe piaţa imobiliară? „Nu, impactul e minor”, a explicat Bejan pentru „România liberă”. Fondul imobiliar se reînnoieşte în SUA de câte ori e o criză. Tot fondul imobiliar otrăvit de criza subprimelor a fost complet înlocuit după 2007.
În România, pe de altă parte, sunt aproape 9 milioane de locuinţe din fondul imobiliar construit în anii ’80, care inevitabil se învecheşte şi îşi termină durata de utilizare. Garanţia durează cam 30 de ani. Ce ar trebui să se întâmple pe rezidenţiale pentru ca acest fond imobiliar învechit să fie înlocuit?
„Cred că autorităţile române ar trebui să dezvolte politici de locuire. E o discuţie veche, la care au contribuit în timp destui experţi, ce au acordat expertiză Guvernului României”, a spus expertul.
Ce s-a făcut până acum? „Absolut nimic. Trebuie să avem în vedere problematica locuirii, la modul general, nu doar să stimulăm segmente nesemnificative din piaţă”, afirmă Ioan Bejan.
Paradoxal, explică acesta, românii sunt campionii Europei la proprietatea asupra locuinţei, dar nu înseamnă că duc o viaţă bună, decentă. Sunt mai bogaţi patrimonial, dar mai săraci în bani.
„Cred că formatorii de politici ar trebui să ia în considerare întreaga problematică a locuirii din România, nu un simplu segment de piaţă. Sunt prea multe instituţii în România ce interferează cu politica locuirii. În primul rând, ar trebui să se descrie clar cine e formatorul politicii de locuire în România: MDRAP sau MFP?”, crede Ioan Bejan.
Mai mult, programul „O familie, o casă” e conceput şi implementat de MFP. „Există o coordonare din perspectiva politicilor de locuire între diferiţi decidenţi guvernamentali? Există cineva care măsoară impactul acestor politici asupra calităţii vieţii românilor? Vă garantez că nu”, a spus Bejan pentru „România liberă”.
