Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cum ne pun bulgarii bețe-n roate la navigația pe Dunăre

Cum ne pun bulgarii bețe-n roate la navigația pe Dunăre

Vecinii de la sud nu sunt interesați de asigurarea adâncimilor de navigație, nu fac dragaje, dar nici nu permit AFDJ Galați să intervină pe sectorul bulgar, interdicție impusă printr-un acord din 1956.

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

 

Statul român are obligația asigurării condițiilor de navigație pe Dunăre în conformitate cu prevederile Convenției de la Belgrad din 1948. Pe de o parte, trebuie asigurate adâncimile minime de navigație, recomandate de Comisia Europeană a Dunării, de 24 picioare, adică 7,2 metri, pe șenalul navigabil al Dunării Maritime, de la Sulina la Brăila și de 2,5 metri pe Dunărea Fluvială, de la Brăila la Baziaș. O altă activitate importantă este semnalizarea sectoarelor pe care sunt asigurate adâncimile, prin balize și geamanduri, dar și prin harta electronică a Dunării. Toate aceste operațiuni sunt realizate prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, companie națională sub autoritatea Ministerului Transporturilor, care este, practic, administrația Dunării.

Principala provocare: adâncimea de navigație

Asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre nu ar fi prea complicată, dar presupune anumite dotări, de la suficiente nave pentru dragarea albiei Dunării, adică scoaterea aluviunilor de pe șenalul navigabil, pentru a fi asigurată adâncimea de navigație, la spărgătoare de gheață, nave de semnalizare sau pilotine. La capitolul „dotări” lucrurile au început să se miște în ultimii ani și abia peste 2-3 ani se va putea spune că AFDJ Galați va avea suficiente nave tehnice. O parte din aceste nave sunt construite din fonduri proprii, dar sunt accesate și finanțări europene, pentru că navigația pe Dunăre este una dintre prioritățile Comisiei Europene în domeniul transporturilor. Provocările cele mai mari sunt date de asigurarea adâncimilor de navigație. În 2017, pe Dunărea Maritimă a fost dragat un volum de 670.000 de metri cubi de aluviuni, lucrările fiind în valoare de 2.667.000 euro. A fost asigurată pe șenal o adâncime de 25 de picioare, mai mare decât cea impusă de Comisia Europeană a Dunării. Lucrurile au fost ceva mai complicate pe Dunărea Fluvială, unde în special vara, în perioadele caniculare, dar și iarna, când nivelul precipitațiilor în bazinul hidrografic al Dunării este scăzut, adâncimile sunt foarte mici. În 2017, pe Dunărea Fluvială a fost dragat un volum de 452.000 mc de aluviuni, asta însemnând un efort financiar de 6.350.000 lei. În pofida acestor costuri, nu a putut fi evitată desfășurarea cu dificultate a navigației în punctele critice.

„Nodul gordian” este pe sectorul româno-bulgar

Pe Dunărea Fluvială sunt trei sectoare cu probleme, cel mai greu de administrat fiind sectorul româno-bulgar, din cauză că vecinii de la sud nu sunt interesați de condițiile de navigație pe Dunăre. Potrivit directorului general al AFDJ Galați, Dorian Dumitru, în 2017 a fost asigurată navigabilitatea pe sectoarele critice, Cernavodă-Brăila, dar au fost unele probleme pe sectorul Cernavodă-Silistra (Bulgaria), unde au fost 115 zile cu adâncimi scăzute. „Pe sectorul Cernavodă-Silistra, între kilometrul 300 și kilometrul 375, un sector cu probleme mari pentru navigație din cauza adâncimilor mici, am avut timp de 115 zile adâncimi sub 2,5 metri, în special în două puncte critice, în punctul critic Turcescu, în zona kilometrului 343-344 și în punctul critic Cochirleni, kilometrii 304-309. Aici numai cu lucrări de dragaj, fără lucrări hidrotehnice în albie, reușim foarte greu să asigurăm adâncimea. Pe sectorul de la kilometrul 610 la kilometrul 845, pe care îl administrăm noi din cadrul sectorului comun româno-bulgar, am avut cinci zile în care nu am asigurat 2,5 metri, la Corabia. În rest, tot prin dragaj am reușit să asigurăm adâncimea”, spune reprezentantul AFDJ.

Negocieri între Ministerele de Externe

La nivelul Ministerelor de Externe și Ministerelor Transporturilor din România și Bulgaria se discută despre modificarea acordului din 1956, pentru ca partea română să poată efectua dragaje și pe sectorul bulgar. „Statul român, prin Ministerul de Externe și cu implicarea Ministerului Transporturilor, poartă discuții cu Ministerul Afacerilor Externe din Bulgaria și cu Ministerul Transporturilor de acolo, pentru că se dorește ca acel acord, încheiat în 1956 cu Republica Populară Bulgară, să fie actualizat, în sensul că atunci când nu este asigurată adâncimea să permită și intervenția părții române cu lucrări de dragaj pe sectorul administrat de ei. Sunt discuții. Degeaba ne chinuim noi să facem eforturi financiare dacă nu există conectivitate. Noi asigurăm adâncimea de 2,5 metri, iar la ei este sub 2 metri sau mai puțin. N-am făcut nimic”, a mai adăugat Dorian Dumitru. În urmă cu doi ani, au fost purtate discuții la Bruxelles, la Comisia Europeană, dar nu au fost schimbări notabile în atitudinea vecinilor de la sud, așa că este de înțeles reticența directorului AFDJ când spune „sunt discuții”.

Autoritățile din Bulgaria nu sunt interesate de cooperarea cu cele din România la asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre nici măcar atunci când este vorba de accesarea unor fonduri europene. Anul trecut a fost elaborat un proiect comun, pentru construirea cu bani de la UE a două complexuri de dragaj, unul pentru AFDJ, celălalt pentru o companie de navigație din Bulgaria. Fiecare companie ar fi primit câte 12.220.000 euro, pentru construirea complexului de dragaj și decontarea salariilor, carburanților și altor costuri în primii doi ani de  dragaje. Potrivit lui Dorian Dumitru, bulgarii s-au retras din proiect în ultima clipă.   

Comentarii

loading...