Toţi copiii din România vor fi incluşi, până la 18 ani, într-un mecanism de economisire. Statul deschide la Trezorerie, pentru fiecare copil de până la 18 ani, conturi speciale de economisire. În aceste conturi, părinţii sau reprezentanţii legali pot depune bani.
Statul contribuie cu o primă anuală. Din 2019, pentru minimum 1.200 de lei depuşi anual de părinte sau, în cazul copiilor din sistemul de protecţie socială, de stat, în contul special de economisire, statul contribuie cu o primă de 600 de lei anual.
Banii economisiţi pot fi retraşi după împlinirea vârstei de 18 ani pentru finanţarea studiilor universitare sau pentru a acoperi lipsa veniturilor. Banii economisiţi nu se impozitează şi primesc de la buget o dobândă anuală de 3%.
La prima vedere, seamănă cu economiile pe care orice copil puteau să le facă, înainte de 1989, pe carnete CEC. Acestea aveau în primul rând un rol educativ. Ion Radu Zilişteanu spune că „este o metodă pe care o foloseşte statul ca să obţină o finanţare ieftină“.
Zilişteanu crede că „nu mulţi părinţi vor fi dispuşi să pună 1.200 de lei/an ca să ia prima de 600 de lei. Statul capătă bani cu 3% dobândă“. De pe piaţă, îi capătă cu 5% dobândă. Conform unei ştiri Antena 1, în România, la 1 ianuarie 2018, erau cam 4,5 milioane de minori.
„Părerea mea e că sub o treime vor depune bani“, a spus RL expertul. Calcule: statul obţine ieftin cam 1,8 miliarde de lei, adică în jur de 386 de milioane de euro pe an. „Statul român uneori nu obţine nici 100 de milioane de euro la câte o emisiune de titluri de stat. Este o sumă importantă“, spune Ion Radu Zilişteanu.
Casa de comerţ agroalimentar Unirea
Guvernul doreşte să instituie astfel, a anunţat Viorica Dăncilă, un „mecanism comercial funcţional, capabil să ducă la valorificarea superioară a resurselor şi producţiei agricole naţionale şi să susţină fermierii şi fermele româneşti pe piaţa internă şi pe pieţele externe“.
Proiectul duce cu gândul la întreprinderile de stat de comerţ exterior de pe timpul lui Ceauşescu, care cumpărau de la producătorii din România şi exportau. „România liberă“ a scris anterior despre un proiect, numit Casa de Comerţ SA, care a existat în lucru la Ministerul Economiei, pe când aici era ministru Mihai Tudose. Acum, acesta a reapărut profilat pe Agricultură.
„Produsele agricole româneşti nu sunt competitive“, a atras atenţia RL Zilişteanu. Într-adevăr, de mai multe ori, atunci când s-a discutat în mediul public proiectul „51% produse româneşti pentru marii retaileri“, s-a vădit că agricultura autohtonă nu poate asigura necesarul legal de produse decât în anumite perioade ale anului şi numai pe anumite categorii de produse.
Acum, iarna, România a intrat exact într-o astfel de perioadă, când castraveţii, roşiile, ceapa sau usturoiul de import acoperă cererea de pe piaţă nesatisfăcută de producţia internă, care se încetineşte sau chiar se opreşte.
„Mănânc salată din Olanda, ardei graşi din Spania ş.a.m.d.“, detaliază Ion Radu Zilişteanu. „Statul ar trebui să facă eforturi în sensul modernizării agriculturii, pentru că în momentul de faţă se produce ineficient“, explică specialistul.
„Sectorul Construcţiilor nu poate fi încurajat decât prin facilităţi fiscale.“ – ION RADU ZILIŞTEANU, ANALIST ECONOMIC
„Nu e mai puţin adevărat“, continuă acesta, „că metodele moderne de colectare şi distribuţie a produselor agricole înseamnă că un lanţ de hipermarketuri doreşte să facă contract pentru cantităţi uriaşe de produse agricole. Micii fermieri nu sunt în stare să asigure asemenea cantităţi“.
Pe de altă parte, „în pieţe e mafia, care cumpără produse ieftine de la agricultori şi le vinde de trei ori mai scump. Cei cu pepenii de la Dăbuleni stau cu produsele pe marginea drumului“, a explicat RL Zilişteanu.
„România liberă“ a scris anterior despre Cazul Dăbuleni: o reţea naţională de magazine de proximitate a încercat să achiziţioneze producţia de pepeni de aici, dar cultivatorii doreau să vândă şi pepenoaicele de 25 kg, şi resturile. Părţile nu s-au înţeles.
Acord în domeniul Construcţiilor
Declararea sectorului Construcţiilor ca fiind prioritar şi de importanţă naţională pentru următorii 10 ani. Guvernul promite un salariu minim brut lunar de 3.000 de lei, eliminarea taxelor pe muncă pentru angajator, iar pentru angajat stabilirea acestora astfel încât salariul minim net lunar să depăşească echivalentul în lei a 500 de euro. Măsuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru.
Obligativitatea avansului la contracte de lucrări în procent de 30%, indiferent de sursa de finanţare, şi restituirea acestuia prin reduceri procentuale la fiecare factură, până la finalizarea proiectului. Fond de garantare pentru Construcţii, cu participarea statului (80%) şi firmelor (20%).
„Sectorul Construcţiilor nu poate fi încurajat decât prin facilităţi fiscale. Nu poţi să faci ajutor de stat astfel pentru că eşti în UE“, spune Zilişteanu. În viziunea acestuia, promisiunile Guvernului sunt „un mix de stimulente fiscale în regulă, dar acest salariu minim brut este o aberaţie. Se vede că e făcut de nişte oameni care nu se pricep“, crede analistul economic.
O serie de noi creşteri, de diferite tipuri
„Ansamblul acesta de măsuri nu va fi un succes“, crede Ion Radu Zilişteanu. Viorica Dăncilă a promis de exemplu „creşterea sumelor destinate finanţării Educaţiei cu cel puţin 15% anual faţă de bugetul anului precedent, astfel încât să se ajungă la cel puţin 6% din PIB“.
1.200 de lei ar trebui să depună anual un copil într-un cont de la Trezorerie ca să primească de la stat 600 de lei.
„Este o chestiune pe care o auzim de 28 de ani“, comentează Zilişteanu. Guvernul mai promite „devansarea creşterii salariale prevăzute în anul 2022 până la data de 1 septembrie 2020“. Se constată poziţionarea acestei devansări până înaintea alegerilor legislative.
„Măsura este nesustenabilă. Aţi văzut efectele creşterii salariului minim brut pe economie. Realitatea este că ei şi-au dat seama că toate măsurile acestea pe care le-au luat au necesitat sume imense de bani şi aceasta ne va duce la depăşirea deficitului bugetar peste 3%“, spune analistul.
