Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

În topul primelor 50 de companii din România, după rezultatele nete înregistrate în anul 2017, domină energetica. Le completează băncile şi marii retaileri.

În topul primelor 50 de companii din România, după rezultatele nete înregistrate în anul 2017, domină energetica. Le completează băncile şi marii retaileri.

Cum transformă transnaţionalele resursele locale în profit

În topul primelor 50 de companii din România, după rezultatele nete înregistrate în anul 2017, domină energetica. Le completează băncile şi marii retaileri. Clasamentul firmelor care fac producţie este dominat de transnaţionale.

Florin Budescu 0 comentarii

Practic, este vorba despre mari companii care au găsit aici oportunităţi de business. Ele profită de mâna de lucru ieftină (chiar dacă aceasta se scumpeşte treptat) şi de resursele locale.

Anul trecut a fost unul bun pentru economia românească, iar asta se vede cel mai bine în datele financiare raportate de cele mai importante companii. Marii jucători şi-au crescut profiturile, ajungând la nivelurile-record înregistrate înainte de criză. Vedete au fost sectorul bancar şi energia”, explică revista „Capital”.

Într-adevăr, companiile din industria energetică domină topul (OMV Petrom pe prima poziţie, Romgaz – 2, SAPE – 3, Hidroelectrica – 5, Transgaz – 11, ENEL – 14, Rompetrol – 17 ş.a.m.d.). Băncile îl completează (BRD – 4, Banca Transilvania – 6, BCR – 12, Raiffeisen Bank – 15, ING – 16). Printre actorii principali sunt şi marii retaileri (Dedeman – 7, Iulius Holding – 8, Kaufland – 10, Lidl – 18). Sunt trei mari producători aflaţi în top: Continental – 9, Dacia Renault – abia pe locul 13 şi Coca Cola pe locul 19.

Ce semnifică toate aceste date? „Unele dintre companii apar în acest top pentru că au o rentă de monopol, apoi sunt băncile, zonele de retail şi foarte tragic este că nu avem în top aproape nicio companie românească de producţie, de procesare industrială”, observă expertul în management Valentin Ionescu.

Într-adevăr, Grup Romet, din Buzău, proprietate a omului de afaceri român Constantin Toma, este prima companie românească din top care nu activează în energetică: pe locul 47.

 

Energetica trăieşte pe rentă

Cum se explică profitabilitatea acestor companii? A scăzut TVA, aşa s-ar explica, crede Ionescu, dar pe sectoare de activitate cauzele sunt specifice.

„OMV a revenit pe profit cu o creştere în exploatare şi datorită cotaţiei petrolului. La SAPE (n.n. – Societatea de Administrare a Participaţiilor din Energie) este rezultatul faptului că e un randament mai bun la acţiunile societăţilor. De exemplu, Electrica SA stă mai bine pe Bursă”, explică expertul. SAPE administrează, în numele statului, participaţii la cele cinci companii: ENEL, Electrica, Bursa Română de Mărfuri şi Hidro Tarniţa.

„Romgaz şi OMV Petrom au concesiune pe exploatarea gazelor – continuă Valentin Ionescu. Romgaz are o rentă de monopol. Din punctul meu de vedere, şi OMV la fel, aceştia doi sunt operatorii. Cotaţia la gaz e bună, tariful este stabilit de stat, acolo profitul e asigurat. Este tot o rentă de monopol”.

Renta aceea asigură profitul bun, explică Ionescu, deşi „la Romgaz este o problemă faţă de OMV, pentru că, fiind socotită companie de stat, în anii următori va avea de suferit ca urmare a faptului că nu va mai face investiţiile la nivelul preconizat cu doi-trei ani în urmă”.

 

„Guvernul prăbuşeşte infrastructura ţării”

Guvernul a stabilit anul trecut ca 90% din profiturile companiilor de stat să se întoarcă la buget. „Este o mare eroare economică, pentru că sunt activităţi economice pe lumea aceasta unde gradul de concentrare a capitalului e foarte ridicat şi trebuie să faci investiţii în permanenţă ca să fii în piaţă”, crede expertul în management.

Aşa sunt industria petrochimică, cea auto, tot ce ţine de restaurare-exploatare şi electricitate, „şi, dacă deţii infrastructură, trebuie să investeşti tot timpul. Dacă nu o faci, aduci ce exploatezi la stadiul de ruină şi apoi se prăbuşeşte. Te trezeşti că ai nişte costuri mai mari peste patru-cinci ani. Pur şi simplu, Guvernul prăbuşeşte infrastructura ţării”, a explicat Ionescu.

 

Băncile nu finanţează economia

Băncile, pe de altă parte, aflate şi ele în top, preponderent finanţează statul şi unele persoane fizice, spune expertul în management. „Economia nu o finanţează. Nu fac creditare pentru business, o consideră riscantă sau nu în România, treaba lor. Băncile nu contribuie în mod decisiv la creşterea economică, pentru că nu finanţează sectoarele productive, ci pe cele neproductive. Este îngrijorător că nu avem în primele zece o companie de producţie”, subliniază din nou Valentin Ionescu.

De fapt, explică acesta, se merge mult pe cererea existentă şi clasamentul este foarte mult influenţat de politica statului de stimulare a consumului. „Sectorul energetic are profituri datorită unui anume consum şi datorită cotaţiei internaţionale.

Nu este aproape nici o societate autohtonă de producţie, în afară de Renault (n.n. – companie franceză), care depinde de piaţa externă, Continental (n.n. – companie germană originară din Olanda) şi Coca-Cola (companie americană). Aproape niciuna nu este autohtonă”, atrage atenţia Ionescu, referindu-se la prezenţa buzoienilor de la Grup Romet pe locul 47.

 

Resurse şi mână de lucru ieftină

Ce sunt în fapt Coca-Cola, Renault sau Continental? Nişte transnaţionale care au găsit o oportunitate: forţă de muncă ieftină, materii prime şi materiale. Produc, apoi exportă. „România liberă” a explicat recent că numai 13% din exporturile ţării sunt realizate de firme autohtone.

Dacă mâine toate transnaţionalele şi-ar înceta activitatea în România, practic, exporturile României, ca volum, ar reveni la cât erau în anul 1989. Evident, cu o altă structură de piaţă.

„Nu avem nicio viziune despre ce facem. Pe măsură ce creşte şi productivitatea, cresc şi salariile. Dinamica productivităţii trebuie să fie mai mare decât a salariilor. La noi a fost invers”, aminteşte Valentin Ionescu.

„Unele dintre companii apar în acest top pentru că au o rentă de monopol, apoi sunt băncile, zonele de retail şi foarte tragic este că nu avem în top aproape nicio companie românească de producţie, de procesare industrială.“

Valentin Ionescu, expert în management

De ce anume trebuie să crească salariile mai încet? Pentru că „în timp, trebuie să impulsionezi şi o industrie locală, adică naţională, ca să-ţi formezi o rezervă, ca să-ţi măreşti potenţialul industrial. Trebuie să existe o rezervă de capital uman şi financiar pentru ca atunci când un investitor străin se retrage de pe piaţa locală imediat să preiei producţia”, subliniază Ionescu.

Emblematic este că statul român s-a aflat în mare dificultate cel puţin o dată. În 1994, Automobile Craiova, împreună cu grupul sud-coreean Daewoo, au format compania mixtă Daewoo Automobile România. În 2006, după falimentul Daewoo, Guvernul român a răscumpărat acțiunile părții coreene, redevenind acționar majoritar într-un moment foarte dificil.

În anul 2007, Ford a oferit 57 milioane de euro pentru 72,4% din acțiunile Automobile Craiova. Contractul de privatizare a fost semnat în septembrie 2007. Ani în şir, statul român a fost în dificultate în privinţa uzinei de la Craiova. Situaţia s-ar putea repeta.

Comentarii

loading...