„Nu ştiu, se poate contempla o creştere (n.r.: a pensiilor) cu rata inflaţiei şi m-aş adresa numai celor mai mici pensii, nu tuturor pensiilor, dintre care unele sunt foarte mari”, a afirmat Dăianu, la Digi 24.
Expertul a afirmat că “deficitul pe care noi îl prognozasem, de 4%, fără creşterea pensiilor în acest an, nu este un scenariu cu care se mai poate lucra” şi „ceea ce s-a anunţat arată că se lucrează la o restructurare, nu la o simplă rectificare, a logicii construcţiei bugetului, atât cât se poate”.
„Noi trebuie să regândim construcţia bugetului”, a detaliat Daniel Dăianu, afirmând despre folosirea la maximum a fondurilor europene şi despre faptul că România trebuie să obţină de la Comisia Europeană „o amânare a cofinanţărilor, astfel încât să nu fie grevat bugetul public, care şi aşa este foarte sărac”.
„Deficitul pe care noi îl prognozasem, de 4%, fără creşterea pensiilor în acest an, nu este un scenariu cu care se mai poate lucra.” Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal
Însă, deşi s-au relaxat regulile fiscale în UE, aceasta nu înseamnă că poţi să faci orice, să cheltuieşti oricât.
„Nici nu avem puterea economică, nu avem dimensiunea veniturilor fiscale din alte ţări, astfel încât trebuie să încercăm să controlăm un deficit bugetar care foarte uşor se poate duce dincolo de 7% din PIB”, a afirmat Dăianu.
Astfel, crede şeful Consiliului Fiscal, „România trebuie să-şi menţină accesul la finanţare pe piaţa internă şi pe piaţa externă. Trebuie să recântărim toate cheltuielile, să amânăm din ele, inclusiv cheltuieli militare”.
Un război de altă natură
Expertul a opinat că „cheltuiala pentru sănătate echivalează cu cheltuiala pentru arsenal militar. Războiul este de altă natură, dar tot război este” şi că trebuie „să amânăm din unele investiţii care nu sunt urgente”.
Anterior, Dăianu afirmase că, „dacă s-ar aplica Legea Pensiilor, în forma actualaă, deficitele ar avea traiectoria sugerată de cifrele menţionate, pentru anii 2021 – 2022, aşa cum arată evaluări ale Consiliului Fiscal, ale Comisiei Europene (a se şi raportul ultim al CE).
Cu politici neschimbate, analiza debt sustainability a CE arată că datoria publică a României ar ajunge la peste 50% din PIB în anul 2023 (de la circa 35,5% din PIB, în 2019) şi la cca 90% din PIB în anul 2030”.
