Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Datoria externă totală a României a crescut cu 2,5 miliarde de euro

Datoria externă totală a României a crescut cu 2,5 miliarde de euro

Ministerul Finanțelor se împrumută masiv pentru a acoperi deficitul bugetar, astfel că, în primele cinci luni ale anului, datoria externă totală a crescut cu 2,563 miliarde de euro, apropiindu-se de pragul de 100 de miliarde de euro.

Teodora Cimpoi 0 comentarii

 

În timp ce multe state europene fac eforturi să își reducă gradul de îndatorare, România continuă să împrumute bani masiv, pentru a finanța un deficit bugetar aflat pe muchie, din cauza cheltuielilor scăpate de sub control.

Potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), totalul datoriei externe a ajuns, în primele cinci luni, la 96,04 miliarde de euro, față de 93,47 miliarde euro în perioada similară a anului trecut. Statul a preferat să se împrumute pe termen scurt, astfel că datoriile pe termen scurt au crescut cu 14,6% față de nivelul din decembrie, ajungând la suma de 28,5 miliarde de lei. În schimb, datoria externă pe termen lung a scăzut ușor, cu 1,6%, până la suma de 67,5 miliarde de euro, la 31 mai 2018.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat și ieri 209,8 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de titluri de stat pe 158 de luni, la un randament mediu de 5,32% pe an, potrivit datelor BNR. Ministerul intenţionează să împrumute 2,7 miliarde de lei de la bănci în luna iulie a acestui an. Statul a vrut să atragă bani și de la populație, printr-o emisiune de titluri de stat destinată persoanelor fizice care s-a încheiat pe 6 iulie. În ciuda dobânzii ridicate, de 5% pe an, românii au cumpărat titluri Centenar de circa 786 milioane lei, sub pragul de 4 miliarde de lei pe care MFP și l-a propus să îl atingă.

 

Cheltuieli uriașe cu dobânzile

În paralel cu majorarea împrumuturilor, au crescut și cheltuielile statului cu dobânzile. Astfel, execuția bugetară la cinci luni publicată de MFP arată că doar pe dobânzi s-au plătit 5,55 miliarde de euro, o sumă cu 35% mai mare față de perioada similară a anului trecut. Comparativ, aceasta înseamnă jumătate din cât a încasat bugetul din accize în perioada ianuarie-mai, respectiv suma de 11 miliarde de lei, în condițiile în care accizele reprezintă a treia sursă de venituri la buget, după contribuții de asigurări sociale și TVA.

Pe lângă creșterea sumei împrumutate, România plătește cele mai mari dobânzi din regiune, din cauza majorării primei de risc a țării - un indicator care arată probabilitatea ca un anumit stat să intre în incapacitate de plată și care este parte componentă a dobânzii la care respectivul stat se împrumută. Așa cum RL a arătat într-o analiză anterioară, rata dobânzii suportate de Ministerul Finanțelor la titlurile de stat pe 10 ani ajunsese în trimestrul doi la 4,8%, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani și cu peste un punct procentual mai mare față de un an în urmă. Comparativ, Croația plătea o dobândă de 2,2%, Cehia – 1,93%, Ungaria – 2,5%, Polonia – 3,1%, Slovacia – 0,9%, iar Slovenia – 1,2%. La obligațiunile pe cinci ani, rata dobânzii era, în luna mai, de 4,4%, față de 2,6% în mai 2017.

 

Deficit uriaș la cinci luni

Ca regulă, statul se împrumută pentru a acoperi nevoile curente, care înseamnă fie plata unor împrumuturi scandente, fie achitarea unor obligații sociale, de pildă pensii și salarii. Cum Guvernul a aprobat în repetate rânduri majorarea acestora, suma de plătit a crescut enorm. Datele din execuția bugetară la cinci luni arată cum, numai pentru salariile din sectorul public, cheltuielile s-au majorat cu peste 22%, peste nivelul preconizat de Executiv.

Pentru pensii, cheltuielile au crescut cu 10,5%. În cifre exacte, e vorba în total de circa 10 miliarde de lei cheltuite în plus de la buget numai pentru aceste două tipuri de cheltuieli, cele mai mari. Nu e de mirare, așadar, că, în doar cinci luni, deficitul bugetar a ajuns la peste 8 miliarde de lei (0,88% din PIB), de aproape patru ori mai mare față de un deficit de 2,17 miliarde lei (0,25% din PIB) înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Nu mai luăm în calcul faptul că, de la 1 iulie, a avut loc o nouă majorare a pensiilor, respectiv a punctului de pensie cu 10% și a pensiei sociale minime. În aceste condiții, experții spun că va fi nevoie de o relocare din alte părți de cel puțin cinci miliarde de lei pentru a acoperi necesarul de finanțare pentru personal și asistență socială până la finalul anului.

În acest context trebuie puse discuțiile despre intențiile de modificare a legii de funcţionare a Pilonului II de pensii, care ar putea să aducă bani în plus la buget, astfel încât, corelat cu alte măsuri, să închidem anul pe un deficit maxim de 3% permis de regulile europene. România va înregistra acest deficit în condițiile în care anul trecut a avut cea mai mare rată de creștere economică din UE, pentru anul în curs fiind preconizată o majorare a PIB de 4,5%.

 

Rectificare bugetară, la finele lunii

Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a anunțat recent că, în ultima săptămână a lunii iulie, va avea loc prima rectificare bugetară din acest an.

De regulă, la ficare rectificare se taie de la investiții pentru a se muta bani pentru salarii. De altfel, vicepremierul Paul Stănescu a declarat, la începutul lunii, într-o întâlnire cu autoritățile locale, că speră ca toată lumea să aibă bani de salarii. „Ceea ce vă pot asigura este că va fi o rectificare pozitivă, să vedem, nu vă pot spune mare lucru, pentru că suntem în discuţii, ministerul Dezvoltării cu ministerul Finanţelor, sper să găsim o formulă ca toată lumea cel puţin să aibă bani de salarii”, a afirmat Paul Stănescu, în cadrul Asociaţiei Comunelor din România.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a negat însă că nu sunt fonduri pentru salarii, precizând că sunt câteva primării în care e nevoie de asigurarea prioritară a cheltuielilor de funcţionare.

„Nu este nimic grav în ce a spus (vicepremierul Paul Stănescu – n.r.). S-a referit la acele primării puţine la care azi să spunem că e primă nevoie asigurarea cheltuielilor de funcţionare. Ca element esenţial al rectificării din această lună, prima din acest an, luăm în considerare toţi banii cheltuiţi pentru funcţionare, investiţii, asta e abordarea pentru rectificarea din iulie”, a spus ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

Comentarii

loading...