“Pentru România, există o veste foarte bună si nu ar trebui să o uităm. România are rezerve de țiței în exces de un miliard de barili. Dacă punem preț pe această resursă, realizăm că există o valoare foarte mare, iar această valoare așteaptă să fie realizată, iar noi vrem să fim parte din asta“, a spus oficialul Mazarine, citat de Economica.net.
„Vedem potențialul onshore din România. România are o tradiție foarte mare în acest domeniu și are nevoie de investiții pentru a putea realiza acest potențial“, a spus Coca, adăugând că „România deține foarte multe zăcăminte mature“, fiind în primii cinci producători de țiței din Europa.
Specializare
Sorin Dinu, analist economic, spune că „mai sunt şi alte zăcăminte mature care au fost date altor companii, mai ales zăcăminte de gaze, care nu reprezintă mult în producţia totală naţională“. Firma care are cele mai multe zăcăminte, informează Dinu, se numeşte Amroco.
„OMV Petrom cred că a făcut acest lucru, cu aceste zăcăminte, în perioada de preţuri reduse ale ţiţeiului, când şi-a restructurat portofoliile“, a explicat specialistul pentru „România liberă“.
Acest tip de zăcământ, cu producție mică de ţiţei la fiecare sondă, necesită un anume tip de operare și un anume gen de investiție în infrastructură. Marja de profit este foarte mică și de aceea structura de costuri e foarte importantă.
Mazarine are, în acest moment, 28 de perimetre de exploatare. „Ne dorim să creștem în regiunea onshore. Nu avem de gând să mergem în zona offshore, pentru că Black Sea Oil & Gas este compania-soră. Ținta noastră este să devenim cel mai mare producător onshore din România, independent, nelistat la Bursă. Vom investi în continuare alte 50 de milioane de dolari, vom fora“, a spus Spencer Coca.
Aşadar, preţurile la petrol erau reduse pe plan global, profitul companiei austriece era mai mic şi nu mai renta exploatarea anumitor zăcăminte petroliere? „OMV Petrom a decis să cedeze zăcămintele acestea altora. Nu este prima dată când Petrom face acest lucru“, a declarat Sorin Dinu.
Dar acum, când a mai crescut preţul la ţiţei, OMV nu regretă alegerea făcută? Mazarine anunţă că va face bani grei din extracţia de petrol din aceste zăcăminte.
O decizie strategică
„A fost o decizie strategică a Petrom“, a explicat Dinu RL, subliniind că această companie nu e interesată „să investească în aceste zăcăminte mature“. Detaliind, specialistul a arătat că, „în plan global, rata de recuperare din zăcămintele petroliere este de 60%, pe când în România, onshore, este în medie cam de 25%“.
Rata de recuperare a unui zăcământ, în general, reprezintă cantitatea de minereu, gaz sau ţiţei care se poate extrage din acel zăcământ. Dacă un zăcământ are de exemplu un miliard de barili, la rata medie de recuperare la nivel global poţi să tragi 600 de milioane de barili de ţiţei.
Această rată de recuperare arată dacă zăcământul este comercial sau nu. În funcţie de tehnologie, rata de extracţie e mai mare sau mai mică. La ţiţei, sunt trei etape de dezvoltare.
„Prima“, spune Sorin Dinu, „este cea în care ţiţeiul este extras cu presiunea proprie a zăcământului. În etapa a doua, în zăcământ se injectează un fel de apă cu sare. În etapa a treia, se face injecţie cu CO2 sau alte gaze.
Printr-un punct injectezi în zăcământ, prin altul extragi ţiţeiul“. Astfel, creşte rata de recuperare a ţiţeiului din zăcământ. „Trebuie să ai tehnologia, trebuie să fii dispus să te ocupi cu aceasta, să-ţi asumi riscurile şi nu orice companie doreşte să facă acest lucru. Atunci, asemenea zăcăminte pot fi plasate unor astfel de fonduri de investiţii, cum este Cargyle, care probabil deţine tehnologia şi îşi asumă riscul. Probabil, după aceea va vinde înapoi zăcământul la OMV Petrom“.
Peste rezervele estimate
Rezervele estimate de oficialul Mazarine sunt peste ce s-a vehiculat până acum. Potrivit BP Statistical Review of World Energy 2018, România are rezerve totale dovedite de petrol de 600 de milioane de barili, mai explică Economica.net.
OMV Petrom a încheiat acum un acord privind transferul licenţelor pentru nouă perimetre onshore (adică pe uscat) de ţiţei şi gaze din România către Mazarine Energy România, care mai preluase anul trecut alte 19 zăcăminte marginale ale OMV Petrom.
Cele nouă zăcăminte, situate în zona Moineşti-Zemeş, au o producţie cumulată de ţiţei şi gaze de aproximativ 1.000 bep (barili echivalent petrol – n.r.)/zi. Ele fac parte din cel de-al doilea pachet de zăcăminte de externalizat în cadrul programului de optimizare a portofoliului upstream.
Aceste zăcăminte reprezintă sub 1% din producţia curentă a OMV Petrom. Prima rundă de optimizare a portofoliului, care a inclus 19 zăcăminte marginale, s-a finalizat în august 2017, cu transferul licenţelor către Mazarine Energy. „România liberă“ a scris pe acest subiect încă din primăvara anului 2017.
Anume de ce a procedat astfel OMV Petrom, dând aceste zăcăminte spre exploatare altei firme? „Niciodată marile companii nu cumpără afaceri ca să le restructureze ele. Cu aceasta se ocupă fondurile de investiţii, aşa-numitele fonduri de restructurare“, a spus RL Sorin Dinu.
Apoi, investitorul strategic vine şi preia compania restructurată. „Aceasta este ceea ce nu au înţeles ai noştri atunci când au făcut privatizările. Practic, şi Cargyle poate să facă acest lucru“, a declarat Dinu.
Anume ce face Cargyle (cel mai mare fond de investiţii din lume) via Mazarine? „A luat aceste zăcăminte în operare, pe care OMV Petrom nu are timp sau nu are tehnologia necesară să le exploateze comercial, pentru că riscurile asociate sunt prea mari. În fapt, zăcămintele au fost cedate statului român, care le-a dat la Cargyle, via Mazarine“, susţine expertul.
De ce le-a cedat statul la Mazarine, dacă astfel ar sta lucrurile? „Statul nu mai are ce face cu ele. Orice zăcământ care nu mai este exploatat este o pierdere la redevenţă a statului român. Zăcămintele pot fi exploatate de Mazarine până la epuizarea completă sau, după ce creează valoare, să fie vândute înapoi OMV Petrom sau oricărei alte companii“, a detaliat Sorin Dinu.
Investiţiile riscante le fac fondurile de investiţii
Una peste alta, Dinu susţine că fondul global de investiţii Cargyle poate să-şi asume riscul investiţional pentru o tehnologie revoluţionară în materie. Aşa cum a fost la început şi extracţia petrolului de şist.
„În lumea aceasta, investiţiile riscante le fac fondurile de investiţii, care îşi asumă riscuri de succes sau insucces şi, în momentul când succesul se confirmă, pot fi transferate către companii strategice sau nu. Petrom şi-a luat propria sa decizie strategică şi se ocupă de extracţia din zăcăminte cu costuri mici şi care pot genera cash-flow-ul necesar pentru noi descoperiri“, crede expertul.
Problema care se pune, spune acesta, este care va mai fi viitorul ţiţeiului în următorii 30 de ani. „Marea problemă a României este modul cum stabileşte redevenţa. Varianta propusă de Banca Mondială este contractul de împărţire a producţiei, care depinde de randamentul capitalului. Trebuie obţinut un anumit IRR (adică un anumit randament al capitalului) raportat la riscul asumat“, detaliază Sorin Dinu.
Atunci, împărţirea producţiei nu se mai face pe redevenţe şi pe concesiune, ci pe „îţi dau eu să investeşti aici, iar tu, din profitul pe care îl obţii, raportând la capital, trebuie să-ţi obţii randamentul capitalului de risc pe care ţi l-ai asumat“. 15%, 20%, 30%.
„Atunci, discuţia este mult mai tehnică. Aceasta ar putea să ducă şi la punerea în valoare a altor resurse“, a spus „României libere“ Dinu.
