Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

De ce e nevoie de dividende ­suplimentare la companiile de stat și ce se va întâmpla din 2019

De ce e nevoie de dividende ­suplimentare la companiile de stat și ce se va întâmpla din 2019

Apărute peste noapte anul trecut, pe fondul obsesiei Guvernului de a se încadra în ținta de deficit de 3%, dividendele suplimentare provoacă și în acest an entuziasm la bursă.

Cristian Dogaru 0 comentarii

E drept, unul mai moderat. În definitiv, încercarea de stoarcere suplimentară de resurse a companiilor de stat nu contribuie la creșterea lor în valoare, ci dimpotrivă. Subțiindu-le rezervele, ușurându-le de cash, statul nu face decât să le văduvească de niște potențiale investiții din bani ieftini, din vistieria proprie, trimițându-le pe unele să se împrumute din piață pentru a avea bani de noi proiecte. Despre ce sume vorbim în acest an?

Guvernul cere ca Nuclearelectrica să distribuie aproape 500 milioane lei acționarilor (compania anunțase inițial că va răspunde cererii statului repartizând 238 milioane lei din rezerve, dar autoritățile au insistat că vor mai mult și așa s-a ajuns la 485 milioane lei); la Romgaz suma de 500 milioane lei pe care reprezentanții companiei declarau că o pot pune la dispoziție a fost suplimentată, la rândul său, până la 716 milioane lei, iar la Transgaz se va discuta pe 3 decembrie despre ce sume va fi vorba, la o AGA convocată în acest scop. Hidroelectrica, singura mare companie de stat care distribuie dividende suplimentare și care nu este listată la bursă, va oferi, la rândul său, 550 milioane lei.

Având în vedere participația statului (80% la Hidroelectrica, 70% la Romgaz, 80% la Nuclearelectrica), peste 1,5 miliarde lei ar intra în vistieria Guvernului doar în urma dividendelor suplimentare votate în acest an.

E mult, e puțin, s-ar fi putut lipsi Guvernul de jumulirea companiilor de stat? Având în vedere că anul trecut deficitul bugetar a totalizat 24 miliarde lei, rezultă că aproximativ 7% din acesta ar putea fi finanțat din dividendele suplimentare ale companiilor (din dividendele normale statul își fixase suma-reper de 3,5 miliarde lei în 2018, dar va urca, probabil, la peste 5 miliarde socotind și dividendele suplimentare). Nu este deloc de neglijat acest procent și din acest motiv povestea dividendelor suplimentare a apărut în 2017 și 2018, pe fondul unor cheltuieli majorate de personal.

De anul viitor, însă, lucrurile se schimbă dacă Fondul Suveran de investiții își intră în pâine. Dividendele marilor companii de stat vor intra în acesta și nu mai pot contribui la cosmetizarea deficitului bugetului public. Este adevărat, poate fi doar parțial o veste proastă pentru Guvern, având în vedere faptul că Fondul Suveran a fost conceput pentru investiții ocolite în domenii de interes pentru autorități, fără riscul ca acestea să fie catalogate de UE ca ajutoare de stat („investește Fondul, nu investește statul“).

Cu alte cuvinte, chiar dacă Guvernul rămâne fără banii din dividendele companiilor care vor intra în compoziția Fondului Suveran, faptul că Fondul va demara, la rândul său, investiții în economie poate scuti statul de alocări similare în acest scop. Adică banii se pot plimba dintr-un buzunar în altul, rămâne de văzut cu ce efecte asupra parametrilor macroeconomici (deficit public).

Revenind la companiile de stat care pierd din rezerve din cauza dividendelor suplimentare, în condițiile în care dividendele normale reprezentau oricum 90% din profit în urma unui memorandum al Guvernului, pentru unele dintre acestea renunțarea la cash va avea costuri piperate având în vedere că dobânzile au ieșit din zona minimelor, iar costurile creditului tind să urce. Mă refer la cele aflate în procese costisitoare de retehnologizare (Nuclearelectrica), de investiții pentru extinderea capacităților (Transgaz – vezi gazele din Marea Neagră). Rămâne de văzut cum se vor tranșa lucrurile la Transelectrica (și aici sunt în așteptare investiții în rețea). Impactul va fi redus la Hidroelectrica – marjă mare de profit și fără mari investiții în derulare – și, într-o măsură mai mică, la Romgaz – deși și în acest caz investițiile în prospectare se impun regulat pentru a ține pasul cu epuizarea rezervelor și descoperirile concurenței, Petrom.  

Comentarii

loading...