Luni – joi 22-25 octombrie, indicele Robor s-a apreciat constant. Această apreciere nu a fost una extraordinară, nu a fost foarte mare, dar reprezintă un bun moment pentru a înţelege ce se întâmplă în astfel de momente pe piaţa interbancară, ce fac actorii acesteia şi care anume este pentru români semnificaţia evoluţiei.
„Fără o nouă injecție de lichidități din partea BNR (acțiune repo) (…), nivelul Robor pe toate maturitățile va continua să crească“, spunea Economica. Website-ul prevestea „o săptămână de foc, în care se plătesc impozitele către stat ale companiilor și pe luna octombrie, și pentru trimestrul al III-lea“.
3,5% este valoarea maximă permisă de BNR pentru Robor, egală cu dobânda de referinţă.
Ştim că, tot în această săptămână, începe perioada de constituire a rezervelor minime obligatorii ale băncilor, la BNR. Pentru finalul de an, economiștii-șefi ai băncilor văd un Robor la 3 luni de 3% – 3,20% și un curs de schimb de 4,70 lei pentru un euro.
Cel mai important pentru români este să urmărim evoluţia indicelui Robor la 3 luni, pentru că, în funcţie de acesta, se stabileşte, după valoarea Robor din ultima zi a trimestrului, dobânda la creditele în lei, pentru creditele cu dobândă variabilă, cum este majoritatea acestora.
Succesiunea de aprecieri luni – joi 22-25 octombrie, la Robor 3M, arată astfel: 3,30%, 3,32%, 3,35%, 3,39%. Vineri, 26 octombrie, a fost o scădere de 0,01%, la 3,38%. Pe alţi indici Robor a fost palier sau aceeaşi scădere minoră.
Luni, 29 octombrie, indicele Robor a scăzut de la 3,38% la 3,34%. Ce s-a întâmplat? BNR a intervenit cu o operaţiune repo la 7 zile, injectând în piaţă 16,65 miliarde de lei.
BNR: Cauza operaţiunii repo nu este aprecierea Robor
Care este cauza intervenţiei de tip repo a BNR? Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, afirmă răspicat: „Cauza nu este indicele Robor. Injecţia de lichiditate nu are sens, ca expresie a luptei cu indicele Robor“.
Banca Naţională are un plafon, peste care Robor nu poate să treacă: dobânda de politică monetară + 1%. Aceasta este 2,50%. Este păstrată la 2,50%, în condiţiile în care inflaţia s-a dus la 5,40%.
„Când e cerere importantă, Banca Naţională iese pe piaţă dacă consideră că e necesar să iasă.“ – Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR
Normal ar fi ca BNR să crească dobânda de politică monetară, i-a spus „România liberă“ expertului. „Şi totuşi, nu a crescut-o“, a replicat acesta. De ce? „Primul motiv“, a explicat Vasilescu, „este că o dobândă mai mare de politică monetară ar putea să afecteze creşterea economică“.
Coridorul dobânzilor
În al doilea rând, aceasta ar aprecia indicele Robor şi ar lovi în populaţie, care are credite. „Noi avem un coridor al dobânzilor“, a explicat RL Adrian Vasilescu. În zona mediană a acestui coridor, este dobânda de politică monetară (2,50% în prezent), iar jos este o facilitate de depozit, cu 1% mai mică, la 1,50%.
„Băncile care au exces de lichiditate depun banii la BNR în depozite, cu o facilitate de 1,50%. Sus, pe de altă parte, este lombardul, la +1% faţă de mediană, deci la 3,50%“.
Ce este lombardul? „Un plafon, peste care indicele Robor nu poate să treacă. Lombardul este rata de dobândă pe care o plăteşte BNR în cazul creditelor de urgenţă. Unii îi spun dobândă penalizatoare“, explică consilierul guvernatorului BNR.
„Este fals, BNR nu penalizează pe cine ia credit de urgenţă, dar asigură posibilitatea ca cine are nevoie de un credit de urgenţă să îl primească, pentru că în cursul zilei de operaţiuni, pe piaţa interbancară, o bancă poate rămâne fără bani. Indicele Robor este rata medie a împrumuturilor între bănci, pe piaţa interbancară“, spune Adrian Vasilescu.
BNR nu spune niciodată de ce a intervenit pe piaţă
Dar care este cauza intervenţiei repo? „Întotdeauna pe piaţă e nevoie de lichiditate, în special când sunt solicitări de împrumuturi de la companii şi populaţie sau alte socoteli ale unei bănci, pentru echilibrul de lichiditate“, spune Vasilescu.
De data aceasta, care a fost totuşi cauza? „BNR“, atrage atenţia expertul, „nu explică cauzele pentru care intervine pe piaţă. Eu vă spun de ce nu a intervenit: dintre cauze trebuie să ştergem indicele Robor. A intervenit din alte cauze“.
Dar de ce nu spune BNR de ce intervine prin repo? Pentru că legea îi permite acest lucru (la intervenţiile de pe piaţa valutară însă, conform legii, este obligată să spună de ce a intervenit) şi pentru că, dacă ar explica de ce a intervenit, ar influenţa piaţa.
Lichiditatea pe piaţa interbancară a scăzut, a crescut săptămâna trecută?
„Noi nu publicăm nivelul lichidităţii, este un apanaj al nostru. BNR, spre deosebire de băncile comerciale, care sunt pe piaţă, ştie care este situaţia lichidităţii în fiecare bancă“, subliniază Adrian Vasilescu.
Ştie acest lucru şi global, şi pe bănci. „Băncile care ies pe piaţă nu ştiu. BNR nu dirijează piaţa, nu ghidează ieşirile băncilor pe piaţă, să vândă sau să cumpere, nu are această preocupare, nici o bancă centrală nu are aceas-
tă preocupare. Dar, când e cerere importantă, iese pe piaţă dacă consideră că e necesar să iasă“, a spus RL Vasilescu.
Aşadar, înţelegem că BNR a constatat o lipsă de lichiditate în piaţa interbancară, ce a dus la aprecierea indicelui Robor, şi a decis să calmeze, injectând lichiditate printr-o operaţiune repo. E corectă aserţiunea aceasta?
„Asta este judecata dv., este treaba dv. BNR nu-şi face publice motivele, dar iese în piaţă ca să o echilibreze. Media de lichiditate din piaţă este optimă, dar lichiditatea este împărţită dezordonat. Unele bănci au surplus, altele au minus“, a declarat „României libere“ reprezentantul BNR.
BNR corectează dezechilibrele de pe piaţa monetară
Ion Radu Zilişteanu, profesor de Finanţe-Bănci, explică faptul că „BNR poate să intervină din foarte multe motive. În primul rând, intervine cu repo, în condiţiile în care există dezechilibre pe piaţa monetară şi consideră că raportul cerere-ofertă e ieşit din piaţă“.
E ca la cursul valutar, explică Zilişteanu. Astfel, când BNR doreşte să ţină cursul într-un anumit culoar, intervine când iese din culoar. La fel şi aici, completăm noi, culoarul ştim care este: 1,50% – 3,50%.
Nu toate băncile au titluri de stat, deci nu toate pot participa la repo. Este o operaţiune foarte specifică şi, în general, se reglează astfel deficitul de lichiditate. „Probabil că aşa ceva s-a întâmplat acum“, a spus Zilişteanu „României libere“.
