Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Decarbonizarea Energeticii depinde de investiţii

Decarbonizarea Energeticii depinde de investiţii

Pactul Ecologic European poate fi privit ca o oportunitate pentru dezvoltarea viitoare a României, în concert european.

Florin Budescu 0 comentarii

României e în continuare dependentă de energie din combustibili fosili. Când scriem, la orele serii, nu există fotovoltaice, energia eoliană este 23,19% din mixul energetic, hidroenergia e 28,69%, cărbunele 15,20%%, iar hidrocarburile 14,01%: aproape 30% din mixul energetic generează emisii de CO2.

Şapte state ale UE nu folosesc cărbune la producerea de energie: Belgia, Cipru, Ţările Baltice, Luxemburg și Malta, spune EY.

Aşa e, dar Luxemburg e dependent de importuri, Belgia e pe regenerabile şi gaz, iar 80% din consumatorii casnici ciprioţi sunt prosumatori, pe fotovoltaice, conform Mondaq.

„Sunt necesare investiții pentru susținerea zonelor monoindustriale și carbonifere.” Laura Ciobanu, EY România

În Malta, fotovoltaicele au o pondere peste 4%, iar eolienele produc o cantitate substanţială de energie. 72,4% din energia consumată de Lituania e importată din Rusia & Belarus, conform Tedora. Cum procedăm?

Aproape un sfert din producția de electricitate, în medie, e la noi pe combustibili fosili. Sunt necesare investiții de susținere a zonelor monoindustriale și carbonifere (ca Valea Jiului), spune Laura Ciobanu, EY România.

Conform Statisticii, în decembrie, extracţia cărbunelui era făcută de 11.800 de salariați, la care se adaugă cei ce produc energie electrică și termică pe cărbune. Regiunea de Sud-Vest a României va fi printre cele mai afectate zone ale UE, ca impact al decarbonizării.

 

Pungă de sărăcie

Gorjul, Doljul, Hunedoara, cu precădere, pungi de sărăcie, trebuie transformate socio-economic, prin reconversie profesională.

Noi locuri de muncă pot fi create, prin diversificarea economiei şi exploatarea resurselor regenerabile, folosirea biomasei și a altor tipuri de combustibili, modernizarea și decarbonizarea Industriei și Transporturilor.

Conform Planului Național Integrat în Energie și Schimbări Climatice pentru anii 2021 - 2030, aflat în dezbatere publică, România și-a propus o țintă de 30,7%, ca pondere a energiei pe regenerabile, în consumul final brut.

Astfel, România ar putea fi al treilea beneficiar al Fondului de tranziție echitabilă, alături de Germania și Polonia.

Comentarii

loading...