Deficitul bugetar, din cauza eforturilor pentru salvgardarea Covid-19, „poate să ajungă până în 10% – 12% – 14% din PIB, probabil, ceea ce este enorm”, a spus României libere analistul economic Ion Radu Zilişteanu.
Ce se va întâmpla cu cursul leu-euro, leu-dolar? „Este greu de spus ce se va întâmpla”, a explicat Zilişteanu, care este profesor de Finanţe-Bănci.
Piaţa mondială a valutelor e foarte interdependentă, „adică nu poţi să judeci o valută singură, în raport cu celelalte, ci trebuie să judeci în ansamblu.
Probabil că cursul va mai avea derapaje, însă nu mă aştept totuşi la derapaje foarte – foarte serioase, pentru că toate valutele vor reacţiona cumva la unison, statistic vorbind”.
„Deficitul bugetar poate să ajungă până în 10% – 12% – 14% din PIB, probabil, ceea ce este enorm.” Ion Radu Zilişteanu, profesor de Finanţe-Bănci
Deficitul de cont curent va creşte şi el. Aceasta pentru că România va importa produsele necesare pentru consumul domestic, în condiţiile în care producţia internă stopează puternic. Dar este vorba şi despre materiale sanitare şi alte materiale necesare în rezolvarea crizei.
„Să nu uităm că România a importat de exemplu din Coreea de Sud două transporturi de combinezoane”, aminteşte expertul, remarcând modalitatea cum s-au făcut transporturile.
Există o forţă aeriană multinaţională NATO, formată din nouă state, printre care şi SUA, în care e şi România, cu sediul în Ungaria, cu avioane militare, la care România nu a apelat niciodată până acum.
Cele două transporturi din Coreea au fost făcute cu avioane NATO de la această bază.
Imobiliarele vor rezista
Acum 12 ani, piaţa imobiliară a gestionat criza, cu scăderi enorme de preţuri. Ce se va întâmpla acum? Este perfect posibil ca, în condiţiile crizei coronavirusului şi a crizei economice care va urma, să asistăm la scăderi de preţuri şi scăderi ale numărului de tranzacţii, spune Ion Radu Zilişteanu.
Expertul aminteşte de două evenimente de pe piaţa bancară, care deja scăzuseră cererea solvabilă: creşterea dobânzilor Robor şi IRCC şi limitarea, de către BNR, la 65% a ponderii din veniturile unei familii ce poate fi folosită la rambursarea creditelor.
