Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Efectele ieşirii Marii Britanii din UE asupra României

Efectele ieşirii Marii Britanii din UE asupra României

Nu toate efectele posibilei ieşiri a Marii Britanii din UE sunt rele pentru România şi pentru actorii economici români. Există avantaje şi dezavantaje şi depinde cum le foloseşti sau nu.

Florin Budescu 0 comentarii

Aşa cum a mai făcut-o, România liberă încearcă să întrevadă care ar putea să fie impactul, din perspectivă fiscală şi juridică, pentru cazul în care UK va părăsi finalmente Uniunea Europeană. Orice punct de vedere bazat pe expertiză în domeniu este binevenit şi poate oferi noi valenţe.

Cel mai interesant este că toate aceste discuţii şi pertractări oficiale delicate, din punctul nostru de vedere, trebuie făcute, volens-nolens, cu un executiv britanic instabil, dominat de demisii şi de schimbări de politică, într-un mare stat al lumii care oricând poate să se schimbe iar şi să rămână totuşi în UE. Un nou referendum asupra Brexit – Brexin devine tot mai posibil, pe măsură ce trece timpul.

 

Deducerea TVA aferentă serviciilor financiar – bancare

Brexit-ul poate genera oportunități de deducere a TVA, explică Alex Milcev, liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică de la EY România. de exemplu, pentru băncile și companiile de asigurări din România.

În prezent, acestea nu deduc TVA sau deduc într-o proporție minimă. Astfel, prestările de servicii financiar-bancare realizate de prestatori români către clienți din afara Uniunii Europene vor permite deducerea TVA, prin excepție de la regula generală.

 

Înregistrarea în scopuri de TVA

Există în prezent companii stabilite în Marea Britanie înregistrate în scopuri de TVA în România, prin procedură directă. Odată cu Brexit-ul, acestea vor trebui să schimbe procedura de înregistrare în scopuri de TVA și vor fi nevoite să desemneze un reprezentant fiscal, cu toate obligațiile ce rezultă de aici.

De exemplu, răspunderea reprezentantului fiscal pentru obligațiile de TVA ale companiei britanice, ori emiterea unei scrisori de garanție bancară etc. Încă nu a fost stabilită o procedură de schimbare a formei de înregistrare sau dispoziții tranzitorii, pentru a ști cât de complicată sau de ușoară va fi această schimbare juridică fiscală.

Cert este că prevederile legislației de TVA în vigoare nu permit păstrarea formei directe de înregistrare în scopuri de TVA, iar în cazul în care codul de TVA devine invalid activitățile comerciale ale companiilor britanice din România ar putea fi blocate.

 

Regulile de utilizare și exploatare efectivă în prestarea serviciilor

În prezent, serviciile de procesare a bunurilor prestate de o companie din România către o companie din Marea Britanie au loc acolo unde beneficiarul este stabilit. După Brexit însă, explică reprezentantul EY, devin aplicabile prevederile de “use and enjoyment”, prin care prestatorul este obligat, ca regulă generală, să colecteze TVA din România, dacă serviciile sunt utilizate și exploatate efectiv în România.

Acest lucru, cumulat cu faptul că încă nu există declarații de reciprocitate pentru rambursarea TVA între România și Marea Britanie, va crește costurile beneficiarului din Marea Britanie. Ne afectează acest lucru? Evident, pentru că acesta ar putea să-şi pună întrebarea dacă business-ul lui cu România mai este sau nnu rentabil, ori dacă profitul îl mai satisface.

 

Operațiuni vamale

Livrările de bunuri expediate din Marea Britanie către România și invers vor face obiectul operațiunilor vamale. Dacă UK iese din UE, devine stat terţ şi tratamentul vamal va fi cel corespunzător oricărui stat terţ.

În prezent, nu este cunoscut cuantumul taxelor vamale percepute după Brexit. Astfel, cel puțin pentru perioada imediată post-Brexit, se pot înregistra întârzieri în lanțul logistic și o creștere a costurilor pentru bunurile importate în România de peste Canalul Mânecii.

 

Scutirea impozitului cu reținere la sursă pentru plățile externe

În domeniul impozitării directe, sunt câteva zone importante ce vor fi afectate de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Este vorba în special despre directivele europene privind dividendele, dobânzile și redevențele, care oferă un tratament fiscal favorabil și care, post-Brexit, nu vor mai putea fi aplicate în relațiile dintre o societate din România și una din Marea Britanie.

Pe de altă parte, tratamentul fiscal favorabil prevăzut de Directiva privind fuziunile nu va mai putea fi invocat în acțiuni de restructurare și reorganizare întreprinse între societăți din România și companii din Marea Britanie.

În baza directivelor, distribuirea de dividende, precum și plățile de dobânzi și redevențe efectuate de către o companie din România către o companie din Marea Britanie nu sunt impozitate cu reținere la sursă în România, în anumite condiții. Odată cu ieșirea din Uniunea Europeană, acest beneficiu nu va mai fi disponibil.

 

Cote de impozit aplicabile

În lipsa aplicabilității directivelor amintite, cotele de impozit prevăzute de Codul Fiscal (5% pentru dividende, respectiv 16% pentru dobânzi și redevențe), ori cele prevăzute de convenția de evitare a dublei impuneri (10% sau 15%, în funcție de natura plății), în anumite condiții, vor fi aplicabile. Acestea pot genera un cost suplimentar la nivelul companiilor.

O modificare a convenției de evitare a dublei impuneri între România și Marea Britanie, prin păstrarea unui tratament similar cu cel prevăzut de directive, ar putea reduce povara fiscală.

1 miliard de euro este excedentul bugetar actual al României cu Marea Britanie

  milioane euro
export 2486,2
import 1540,9

sursa: ANEIR

Iată o temă de gândire – şi nu este singura – pentru Ministerul Finanţelor Publice, care va avea mult de lucru în aceste luni. O discuție privind renegocierea convenției este pe agenda guvernului britanic în anul acesta. Totuși, rămâne de văzut în ce direcție vor merge aceste potențiale modificări.

 

Dreptul de ședere în România, post-Brexit

Pentru a favoriza un Brexit cât mai ordonat, Uniunea Europeană acordă Marii Britanii o prelungire flexibilă a termenului până la care poate părăsi blocul comunitar. Dacă acordul de Brexit negociat cu UE va fi aprobat, finalmente, de agitatul parlament britanic, atunci Regatul Unit va putea părăsi Uniunea începând de luna următoare, dar nu mai târziu de 31 octombrie anul acesta.

Un scenariu “no deal”, adică al unui Brexit fără acord, devine din ce în ce mai puțin probabil, state precum Elveția sau Republica Cehă au implementat deja în legislația locală proceduri specifice pentru cetățenii britanici care au rezidență aici, în cazul ieșirii din Uniunea Europeană fără acord.

Inclusiv Guvernul României a aprobat pe data de 19 martie 2019, un memorandum care cuprinde un plan de măsuri privind reglementarea statutului cetățenilor britanici, în contextul unui scenariu “no deal”.

Măsurile au ca scop lămurirea unor aspecte importante cu privire la asigurarea continuității drepturilor dobândite de cetățenii britanici din România. Documentul tratează cele mai fierbinți subiecte în contextul Brexitului “no-deal”, cum ar fi: dreptul de ședere, accesul la piața muncii, dreptul de proprietate asupra terenurilor, securitate socială și, nu în ultimul rând, accesul la educație.

În prezent, actul normativ, care ar transpune măsurile din Memorandum, se află în procedură de avizare și aprobare, conform prevederilor legale.

Comentarii

loading...