Estimări sumbre ale ONU. România va fi pe locul 7 în lume la scăderea populației

Estimări sumbre ale ONU. România va fi pe locul 7 în lume la scăderea populației

Un raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU) arată cifre sumbre despre evoluția demografică a României, plasând țara noastră pe locul șapte în lume în privința scăderii populației până în 2050.

Teodora Cimpoi 0 comentarii

Europa de Est se scufundă rapid. Nouă țări din jumătatea estică a continentului se află printre cele zece state din lume care vor înregistra cea mai mare scădere a populației, de peste 15%, între 2017 și 2050, potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind Perspectivele populației globale, realizat în 2017. Iar România se află printre acestea.

Clasamentul celor zece state include următoarele țări: Bulgaria (-23%), Letonia (22,2%), Republica Moldova (-18,7%), Ucraina (-17,6%), Croația (-17,3%), Lituania (-16,7%), România (-16,7%), Serbia (-15,3%), Insulele Virgine din SUA (-15,23%) și Polonia (-15,14%).  Așadar, topul este condus de Bulgaria, cel mai sărac stat al Uniunii Europene. Potrivit estimărilor ONU, Bulgaria va pierde 1,7 milioane de persoane până în 2050, echivalentul întregii populației a capitalei Sofia.

„Această catastrofă demografică își găsește cea mai crudă expresie în zona de nord-vest a Bulgariei, cea mai săracă regiune a celei mai sărace țări din UE. Angajatorii spun că nu găsesc angajați calificați, localnicii spun că nu e de muncă. Oamenii de aici sunt săraci, nefericiți și doritori să plece oriunde”, a declarat Kalin Kamenov, primarul orașului bulgaresc Vratsa, pentru The Economist.

Rată redusă a natalității

Cauzele sunt multiple și comune cu cele ale României, pe primul loc fiind rata redusă a natalității, care, în cele zece state, se situează între 1,3 și 1,6 nașteri pe femeie, scrie Axios.com, citând date din raport. Comparativ, media în SUA este de 1,9.  În România, datele din acest raport, consultat de „RL”, indică o rată a natalității pentru perioada 2015-2020 de 1,54, în scădere semnificativă față de perioada 1975-1980, când era de 2,55. Revoluția a adus o prăbușire bruscă a acestui indicator, la 1,51 în perioada 1990-1995. Totuși, prognozele ONU arată o tendință de creștere, însă acest lucru nu va preveni declinul accentuat al populației rezidente.

Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică (INS) de anul trecut,  la 1 ianuarie 2017 populaţia rezidentă a țării a fost de 19,638 mii persoane, în scădere cu 122 mii persoane faţă de 1 ianuarie 2016.  „Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (numărul persoanelor decedate depăşind numărul născuților-vii cu 68.061 persoane)”, a arătat INS. Instituția a subliniat și că fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze.

Datele din raportul ONU arată că românii cu vârstă între 25 și 59 de ani au o pondere de 49% în populația totală a țării, cei între 0-14 ani au o pondere de 15%, cei între 14 și 25 de ani – de 11%, în timp ce populația peste 60 de ani reprezintă 25% din populația țării. Cifrele sunt similare cu media europeană, dar sunt complet diferite de cele din Africa, unde copiii sub 15 ani reprezintă 41% din populație, iar cei între 15 și 24 de ani mai contribuie cu 19%. Pe continentul african, locuitorii de peste 60 de ani au o pondere de doar 5% în populația totală.

În căutarea unui trai mai bun

La scăderea natalității, a doua cauză pentru scăderea populației este emigrarea în statele occidentale. Potrivit estimărilor The Economist, un milion de bulgari locuiesc în afara granițelor. Pentru România, calculele ONU indică 3,4 milioane de români care ar fi emigrat, respectiv 17% din populație, România fiind după Siria țara cu cea mai mare emigrație. Este însă considerat cel mai mare exod al populației dintr-un stat pe timp de pace. Fenomenul migrației masive a explodat după Revoluție, dar a continuat din plin după aderarea la UE, în 2007, din cauza veniturilor extrem de reduse. România ocupă penultimul loc în UE în privința sărăciei.

„Obosiți de instabilitatea guvernamentală și de corupție, tot mai mulți români cu studii superioare aleg expatrierea spre Europa de Vest sau de Nord”, titra acum câteva zile cotidianul francez Liberation, într-un reportaj despre migrația tinerilor din România, intitulat „Corruption. La Roumanie perd ses têtes” (trad: „Corupție. România își pierde capetele”). Publicația mai nota că „această hemoragie nu pare pentru moment să îngrijoreze foarte mult puterea”.

Creșterea economică nu ne-a îmbogățit

De asemenea, prestigioasa agenție Bloomberg a publicat recent un articol al cărui supratitlu era: „Atunci când a avea cea mai rapidă creştere din UE nu te face mai bogat”. Potrivit agenţiei, citate de Agerpres, în pofida unei creşteri explozive a produsului intern brut, pe fondul majorării salariilor în sectorul public şi al reducerii taxelor, avuţia României, calculată raportând activele oamenilor la venitul disponibil, rămâne la aproximativ acelaşi nivel de acum cinci ani.

Pentru anumite persoane, câştigurile finanţează lucruri esenţiale de zi cu zi, inclusiv alimente şi haine, de înţeles pentru o ţară în care condiţiile de trai sunt printre cele mai proaste din UE. Alţii se răsfaţă cumpărând vacanţe şi televizoare. „Cetăţenii nu au acumulat bunăstare în ultimii ani - ei au acumulat datorii pe baza unor aşteptări pozitive. Mulţi oameni nici măcar nu au aşteptat să vadă în ce măsură promisiunile se vor materializa şi au consumat tot mai mult acumulând, totodată, datorii. La un moment dat, o corecţie este inevitabilă”, a declarat pentru Bloomberg Florian Libocor, economistul-șef al BRD-Groupe Societe Generale SA.

Potrivit datelor INS, România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2016 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu peste 76 mii de persoane. În cursul anului 2016, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile.Grupele de vârstă cu cea mai mare pondere în totalul de emigranți sunt, în ordine: 25-29 de ani, 20-24 de ani, respectiv 30-34 de ani. 

Comentarii

loading...
Loading...
loading...