Industriașul precizează că ar fi de acord ca livrările către intern să fie reglementate printr-un act normativ, pentru că este normal ca gazul românesc să fie „pus la treabă“ și pentru fermieri, nu doar pentru industriași. Aceste declarații, făcute recent în presă, vin în contextul în care se apropie data de 1 aprilie, când ar trebui să intre în vigoare prevederile OUG 114 referitoare la plafonarea prețului gazului din intern pentru consumatorii finali.
Niculae spune că dacă plafonarea se va face așa cum este prevăzută acum în OUG, la 68 lei/MWh, atunci toate fabricile sale se vor redeschide, iar chimia românească, acum aproape inexistentă, va trăi din nou. Cu atât mai mult cu cât conjunctura de piață este favorabilă României, pentru că toate țările din jur au mare nevoie de îngrășăminte ureice, InterAgro având chiar un plan de a realiza un terminal de export în nordul țării, la Suceava. Pe de altă parte, fermierul român are la fel de multă nevoie de îngrășăminte ca și cel străin.
„Ţinta noastră este, totuși, România și nu vom avea nimic împotrivă dacă Parlamentul și Guvernul României vor decide ca, pentru gazul românesc pe care îl vom primi, să fim obligați (printr-un act normativ) să livrăm aceste îngrășăminte agriculturii românești, chiar și cu un preț mai mic decât am putea obține la export. Am spus și repet cu voce tare, indiferent câte multinaționale deranjez, OUG 114/2018 este una dintre cele mai bune legi de după 1989, pentru relansarea a ceea ce mai există din industria românească, și cu precădere cea afectată după 2013, când s-a făcut marea «liberalizare» la gaz metan, care în înțelegerea românească a fost emiterea unui act normativ prin care să crească prețul gazului metan cu 100% de la 1 aprilie 2013 la 31 martie 2014 (un an de zile)… (Relansarea industriei se va face – n.r.) dacă acest preț de 68 lei/MWh se aplică corect, în sensul în care după asigurarea necesarului populației (necesar care trebuie să fie calculat corect) consumatorii finali își procură gazul pentru nevoile lor de producție, fără să aibă dreptul de revânzare, și aici mă refer la consumatorii finali, la care ponderea gazului metan în costul de producție este semnificativ, în sensul că depășește 30-40%“, arată Niculae.
Ce spune omul de afaceri este că repornește fabricile numai dacă plafonarea prețului la gaze este aplicată întocmai ca în OUG, cu impact direct în prețul din contractele pe care le vor încheia, de la 1 aprilie, Romgaz și Petrom, cei doi producători locali de gaze. Adică, dacă va primi gaz la preț fix de la aceste două firme, în urma unor contracte ferme, până în 2022, termenul-limită de aplicare a OUG 114. Dacă, în schimb, ANRE va stabili coș de gaze pentru industriali, intern/import, atunci fabricile de îngrășăminte nu vor mai fi redeschise sau, dacă da, atunci doar la capacitate limitată. „Dacă ne trimit la coș cu import, nu vom porni nimic sau vom porni maximum două combinate (unul de metanol și, cu mare greutate, unul de îngrășăminte), iar celelalte patru vor dispărea, tăiate pe bucăți, întrucât Legea insolvenței este bună, dar are un termen-limită“, declară Niculae.
Potrivit estimărilor făcute de acesta, repornirea fabricilor ar putea aduce afaceri de 800 de milioane de dolari pentru InterAgro, din care beneficiul statului, din taxele și impozitele colectate, ar fi de 30%. În plus, în mod direct, aproape 7.000 de locuri de muncă ar fi create (acum, de combinatele de îngrășăminte se mai ocupă doar câteva sute de oameni) iar, indirect, încă 55.000 de locuri de muncă, în distribuție, transport, operatori portuari.
UE amenință
Cabinetul Dăncilă a decis prin OUG 114/2018 că, în următorii trei ani, producătorii de gaze din România (dintre care cei mai mari sunt Romgaz și OMV Petrom) își vor vinde producția cu un preț plafonat de stat la 68 lei/MWh. Acum, prețul pe Bursă este de circa 90 lei/MWh. Oficiali din Guvern au precizat că facturile consumatorilor casnici din România nu vor mai crește ca urmare a acestei măsuri – care a fost, în schimb, criticată de comunitatea de afaceri din industria petrolului și gazelor. Ultimele noutăți cu privire la OUG 114, venite direct de la președintele PSD, Liviu Dragnea, sunt că unele măsuri cuprinse în actul normativ vor fi „îmbunătățite“ ca urmare a discuțiilor cu firmele din domeniul bancar și al energiei. În ce fel, nu s-au dat deocamdată detalii.
În schimb, acum câteva zile, pe OUG 114, partea de gaze, UE a declanșat procedura de infringement împotriva României. „Scrisoare de punere în întârziere pentru nepunerea corectă în aplicare a anumitor cerințe prevăzute de Directiva privind gazele naturale și de Regulamentul privind siguranța furnizării de gaze“ – aceasta este prima etapă a procedurii de infringement. „Aceste instrumente vizează asigurarea competitivității pe piețele gazelor din UE, garantând în același timp aprovizionarea în condiții de securitate a gospodăriilor și a altor clienți care necesită o protecție specială“, precizează Comisia Europeană.
Ministerul Energiei așteaptă comunicarea oficială a Comisiei Europene privind elementele semnalate de Executivul comunitar în sectorul gazelor, pentru a începe dialogul – au declarat reprezentanții ministerului. Cu privire la infringement-ul CE, Dragnea, aflat într-o vizită la Slobozia, a declarat: „Eu n-o să fiu de acord niciodată ca românii să plătească facturi cu preţul până la cer. Nu-s de acord. Pot să fiu numit oricum. Dar, cu gazele care se extrag din pământul românesc şi care au preţul de cost, inclusiv profitul, în jur de 40 lei pe megawatt-oră, să se ajungă la 120 de lei, şi de aici în continuare să meargă până la cer şi noi să nu facem nimic, nu-s de acord cu asta“.
România are un consum anual de gaze de circa 12 miliarde metri cubi, din care 11 miliarde reprezintă importuri. Când fabricile de îngrășăminte funcționau, consumul era de 18 miliarde de metri cubi, InterAgro fiind, în fapt, cel mai mare consumator de gaze dn România, chiar peste populație. Și, în ceea ce privește populația, trebuie precizat că doar 30% dintre gospodării sunt conectate la gaze. La vecinii unguri, procentul este de 90%.
