Romania a finalizat in proportie de 100% adoptarea standardelor europene, scop in care s-au cheltuit, pe parcursul a sapte ani, circa 60-70 de miliarde lei vechi.
Aceasta era una din conditiile esentiale ce trebuiau indeplinite pentru ca organismul national de standardizare – Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO) – sa-si poata depune candidatura pentru a deveni membru al celor doua organisme europene de standardizare – Comitetul European de Standardizare (CEN) si Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnica (CENELEC). Principalul beneficiu al acestui demers il va constitui posibilitatea ca industria romaneasca sa se poata implica in mod efectiv in activitatea de standardizare europeana si chiar sa o influenteze in asa fel incat aceasta sa reflecte interesele sale.
Acest lucru se va putea, insa, intampla numai dupa ce va dobandi si dreptul de vot in cadrul celor doua comitete tehnice, adica dupa incheierea procesului de evaluare a documentatiei depuse de ASRO, ce este preconizata a se intampla cel mai tarziu la inceputul anului 2006. Puterea de vot a Romaniei va fi similara celei din Parlamentul European, adica mai mare decat cea a unor tari cu economii traditionale si functionale – in calcul fiind luate criterii precum dimensiunea tarii sau a PIB-ului.
“Vom fi in masura sa transmitem punctul de vedere national si sa participam activ la procesele continue de elaborare a standardelor, a aratat Mircea Martis, director general al ASRO. Pana acum am putut numai sa preluam ce au decis altii.”
Pana atunci, ASRO va demara o campanie de constientizare a firmelor din industrie cu privire la rolul standardizarii pentru cresterea competitivitatii produselor romanesti – program finantat de Ministerul Economiei si Comertului cu 400.000 lei noi si o cofinantare din partea ASRO de 42.200 lei. Acest proiect a inclus si realizarea unui studiu-ancheta ce va evidentia nivelul de cunoastere a cadrului legal din domeniu de catre firmele romanesti si ale carui rezultate vor fi date publicitatii la inceputul lunii aprilie 2006.
“Vrem sa avem o radiografie exacta a situatiei existente chiar inaintea integrarii si speram ca dupa aceea sa putem consemna o situatie mai buna decat a tarilor intrate inaintea noastra, precum Cehia, Polonia sau Ungaria, unde integrarea s-a soldat la scurt timp cu un procent de 30-50% de firme care fie au sucombat, fie s-au reorientat spre alte activitati ce au presupus adoptarea unor standarde pe care le era mai la indemana sa le respecte”, a declarat Emilia Visileanu, vicepresedinte ASRO.
