15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăInvestigații România LiberăEpoca dobânzilor mici s-a încheiat

Epoca dobânzilor mici s-a încheiat

Creșterea dobânzilor pe piața monetară (ieri, ROBOR la șase luni a sărit de 2% pentru prima dată în ultimii patru ani) nu  putea fi o surpriză decât pentru actualul Guvern, care a încercat să facă din această evoluție normală o tragedie. Altfel, dinamica dobânzilor medii ROBOR se înscriu într-o linie absolut firească pe care a intrat întreaga economie mondială,care a fost anticipată de mai toți specialiștii din domeniu și care poate avea mai multe efecte pozitive decât negative.

O economie care crește cu peste 5% anual, trasă înainte mai ales de consum, importuri și creșteri de salarii fără precedent, ajunge inevitabil la o creștere a inflației și la un deficit de cont curent care a ajuns la niveluri nemaiatinse din 2011.

Sunt parametrii macroeconomici care pot explica, singuri, de ce dobânzile pentru lei cresc și încă o fac, spun unii economiști, mai încet decât ar fi cazul. Dacă la această rețetă mai adăugăm și contextul internațional obținem un tablou care doar pentru actualul Guvern ar putea avea secrete.

Aspirator de bani de la bănci

Dar “îngrijorarea” etalată de Guvern în privința creșterii dobânzii ROBOR nu vizează neapărat populația, care pe de-o parte va pierde din creșterea ratelor și pe alta va câștiga din creșterea randamentelor pentru economii, ci se referă direct la “prosperitatea” actualei guvernări.

Statul, prin diversele sale entități a devenit, așa cum a mai arătat „România liberă“, un adevărat aspirator de bani din bănci, în detrimentul mediului privat. O creștere a ROBOR ar însemna, deci, că statul se va împrumuta mai scump.

Creșterea dobânzilor, în actualul context macroeconomic, nu este însă neapărat un lucru rău, nici la nivelul omului de rând și nici din perspectiva parametrilor macroeconomici.  Pentru omul de rând, impactul unor dobânzi mai mari se va vedea direct inclusiv în sumele acumulate în conturile de pensie privată, forma prin care economisesc, chiar dacă forțat, aproape 7 milioane de oameni.

“La nivel internațional observăm o relansare a politicilor de creștere a ratelor de dobândă. În timp, asta va însemna randamente mai mari pentru majoritatea instrumentelor cu venit fix, implicit pe piețele financiare și va pune oarecare presiune.  Pe termen mediu și lung, odată cu creșterea dobânzilor va crește și randamentul obținut de administratorii de pensii. Deja se vede. În ultimii ani am văzut randamente extraordinar de mici care au legătură cu toate industriile, însă situația se schimbă”, a spus Iulius Postolache, președintele Asociației pentru Pensii Administrate Privat din România (APAPR), la un eveniment de profil.  

„Când ai o politică fiscală pro-ciclică, să menţii şi condiţiile monetare acomodative, este ciudat. Eu mă aşteptam ca BNR să vină cu un mesaj mult mai restrictiv pentru masa monetară” – Florin Cîțu, senator PNL

Cîțu: o dobândă mult prea mică

Și românii care își permit să economisească în bănci au motive să fie mulțumiți cu o creștere a ROBOR. Cum am mai arătat recent, dobânzile la depozite se duc deja spre 3%, nivel nemaiatins din 2014. Beneficiile unor dobânzi mai mari pentru o economie “în flăcări” o explică, la nivel macroeconomic, senatorul PNL Florin Cîțu.

“Mie mi se pare o dobândă mult prea mică pentru condiţiile economice actuale. Când ai o politică fiscală pro-ciclică, să menţii şi condiţiile monetare acomodative, este ciudat. Eu mă aşteptam ca BNR să vină cu un mesaj mult mai restrictiv pentru masa monetară şi mult mai dur pentru inflaţie. Inflaţia este deja peste aşteptări, anul viitor nu mai scade TVA şi se vorbeşte în continuare doar de creşteri de salarii şi de pensii, se aruncă paie pe foc într-o economie care deja creşte cu 6%, iar şomajul este la minim. Efectul a ceea ce se vede acum va fi creşterea preţurilor. Banca Centrală deja ar trebui să acţioneze, pentru că impactul full al politicii monetare este peste 12 luni. Eu mă aştept să crească dobânzile în continuare şi ROBOR să rămână în jurul lui 1,75% şi apoi să se ducă spre 2%.”, economistul.  

Unde se oprește ROBOR

În actualele condiții, dobânda medie ROBOR, în funcție de care sunt calculate dobânzile pentru credite și depozite, nu poate depăși 3,7 – 3,8%. Nu este o estimare ci un fapt cert, consfințit prin normă a Băncii Naționale a României. Potrivit BNR, ROBOR nu poate depăși cu mai mult de 25% dobânda Lombard, adică acel nivel de dobândă la care BNR împrumută băncile private în cazuri de urgență. În acest moment, rata Lombard este de 3%, deci ROBOR nu poate sări de 3,7%. Pe de altă parte, cel mai probabil acest nivel nu va fi atins, cel puțin până la jumătate anului viitor. O estimare în acest sens o au economiștii de la ING, printre cei mai preciși din acest punct de vedere. Nivelul de 3% va fi atins, cred cei de la ING, abia către finalul anului viitor, în timp ce luna decembrie 2017 va prinde ROBOR undeva în intervalul 1,6 – 2%.

Cele mai citite

Curiozități despre Paștele Catolic: de la tradiții în Marea Britanie până la ouăle de ciocolată din Statele Unite.

Paștele catolic în 2024 se sărbătorește duminică, 31 martie. Iată 12 lucruri interesante despre Paștele Catolic: Fiecare copil din Marea Britanie primește în medie 8,8...

Cinci legi au fost promulgate de președintele Iohannis. Chirițoiu rămâne șef al consiliului Concurenței până în 2026

Președintele Klaus Iohannis a promulgat în cursul zilei de azi cinci legi. Este vorba printre altele despre legea hărțuirii la locul de muncă, dar...

Casa Albă a reprogramat întâlnirea anulată de Netanyahu de la Washington

Decizia vine în contextul în care Karine Jean-Pierre, secretarul de presă al Casei Albe, a anunţat că premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a revenit asupra...
Ultima oră
Pe aceeași temă