Programul ISPA (Instrument pentru politici structurale de preaderare) este unul din cele trei instrumente financiare nerambursabile (alaturi de PHARE si SAPARD) si ofera asistenta tarilor candidate in pregatirea lor pentru aderarea la Uniunea Europeana. ISPA va finanta, in perioada 2000-2006, proiecte de infrastructura in domeniul transporturilor si mediului. Programul se deruleaza in 10 tari candidate din Europa Centrala si de Est si a inceput la 1 ianuarie 2000. Comisia Europeana a propus o alocare indicativa a resurselor ISPA pentru fiecare tara beneficiara. Romania va primi intre 20 si 26% din bugetul total de 1.040 milioane euro pe an, disponibil pentru Facilitatea ISPA pe perioada 2000-2006. Adica, Romania va primi intre 208 si 270 milioane euro pe an. Este de asteptat sa se ajunga la o valoare medie, de 239 milioane euro, impartita aproximativ egal intre proiectele de infrastructura de mediu si de transport.
Bugetul programului
Intre 208 si 270 milioane euro anual, pentru perioada 2000-2006, impartite in mod egal intre transport si mediu. Obiectivele privesc sprijinirea Romaniei in vederea alinierii la standardele Uniunii Europene in domeniul protectiei mediului; extinderea si conectarea sistemelor proprii de transport cu retelele de transport transeuropene; familiarizarea Romaniei cu politicile si procedurile Fondurilor Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene.
Dificultati
La inceputul acestui an, absorbtia fondurilor ISPA se prezenta de-a dreptul dureros. Oficialii Ministerului Integrarii Europene (MIE) sustineau ca se cheltuisera doar in jur de 19% din sumele alocate. Mai mult, desi se contractasera 25-30% din banii disponibili, platile se situau tot la un nivel de 19%, semn ca proiectele se derulau foarte greu. La cererea Guvernului, MIE a expus principalii factori care ingreuneaza absorbtia fondurilor pentru infrastructura: incapacitatea beneficiarilor locali de a asigura absorbtia banilor si procentul de cofinantare aferent fiecarui proiect; dificultatile intampinate de catre beneficiarii locali in demersurile lor de obtinere a avizelor necesare; neclaritatile cu privire la proprietatea terenurilor; plafonul de creditare insuficient de care beneficiaza autoritatile locale (pentru asigurarea cofinantarilor). Acum, Guvernul ar vrea sa majoreze acest plafon de creditare.
Pentru cresterea gradului de absorbtie al fondurilor europene s-au infiintat o puzderie de scoli de proiecte si firme de consultanta. Recent, Grupul de Economie Aplicata, diagnosticand slaba capacitate administrativa a localitatilor, a propus infiintarea Companiei de Dezvoltare a Infrastructurii, care sa gestioneze proiecte privind constructia de autostrazi, drumuri, poduri, telecomunicatii, energie si mediu. “Vehiculul institutional va impusca mai multi iepuri, precum elaborarea proiectelor de importanta majora, o analiza economica de fundamentare pentru obtinerea celor mai mici costuri, monitorizarea aplicarii proiectelor si atragerea de resurse private. Nu in ultima instanta, se va apela la parteneriate de tip public-privat, insa unele autentice, nu camuflate, asa cum s-a intamplat uneori, finantate din fonduri bugetare si cu un partener privat care nu si-a asumat nici un risc”, a spus unul dintre initiatorii proiectului, analistul Daniel Daianu.
