Asistenta financiara a Uniunii Europene pentru Romania in 2006 este de 1,155 miliarde de euro. O trecere in revista a capacitatii de absorbtie a tarii noastre arata ca, daca pentru PHARE si SAPARD aceasta s-a imbunatatit simtitor, gradul de absorbtie depasind 90% din fonduri, in ceea ce priveste cel de-al treilea instrument de finantare, ISPA, lucrurile nu stau bine deloc, fiind absorbite numai 19% din sumele alocate. In aceste conditii, Raportul Comisiei Europene (CE) a identificat printre domeniile care necesita actiuni corective urgente daca se doreste mentinerea datei-tinta de 1 ianuarie 2007 pe cel privind “Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale”. La acest capitol, cu numarul 21 in Raportul de tara, Comisia Europeana atrage atentia ca Romania trebuie sa faca eforturi semnificative pentru consolidarea cadrului institutional, inclusiv cresterea si consolidarea capacitatii administrative si a cooperarii intre structurile de la nivel central si regional. In acelasi context, ni se mai cere sa garantam managementul sanatos al fondurilor de la Uniunea Europeana. Reprezentantii CE spun ca “aderarea va depinde de aceste eforturi, iar urmatorul raport de monitorizare din primavara anului 2006 va fi decisiv in aceasta privinta. Eforturile Romaniei trebuie sa tinda catre acest obiectiv, fara a ignora faptul ca munca in vederea ajungerii la nivel european nu se va opri la data aderarii, ci va trebui sa ia un nou elan, in special datorita necesitatii de a ameliora capacitatea de absorbtie a fondurilor comunitare si a contributiei romanesti la diferite politici comunitare”.
Din pacate, o radiografie a slabei capacitati de absorbtie a fondurilor comunitare arata ca nu exista o singura cauza, care, o data indepartata, ar rezolva problemele. Exista un intreg complex care tine de generarea practica a proiectelor, de resursele umane sau de schimbarile institutionale. Sorin Ionita, director de cercetare in cadrul Societatii Academice Romane, mentiona ca in ceea ce priveste cadrul general al derularii finantarii comunitare “nu se arata bine viitorul”. Si asta pentru ca, de exemplu, in cadrul unor proiecte de infrastructura rurala din cadrul programelor SAPARD, absorbtia nu este totul, adica nu este sfarsitul povestii. Comunitatile locale au datoria sa si intretina drumurile odata construite. Au bani pentru asa ceva? Raspunsul este ca trebuie sa aiba, pentru ca peste doi ani vine Uniunea Europeana si controleaza indeplinirea angajamentelor din contract, angajamente care contin si o clauza de intretinere. Daca nu este indeplinita, se cer banii inapoi. O alta problema este si cea a personalului, iar din acest punct de vedere lucrurile stau foarte rau. Pentru cateva sute de euro vin prea putini angajati specializati care sa deruleze proiecte de sute de mii de euro. Pentru salarii mari, acestia pleaca in sistemul privat, unde fac aceeasi munca. Un alt neajuns este intarzierea schimbarilor institutionale. In acest moment, o parte din treaba, perceputa ca un ajutor, este facuta de Delegatia Comisiei Europene. Din 2007, aceasta va disparea. Vom reusi sa preluam efortul in totalitate? O alta problema majora tine de insasi derularea programului ISPA, unde intarzierile sunt foarte mari. De exemplu, pentru Autostrada Soarelui nu a fost incheiat nici macar procesul de expropriere a terenurilor. Ca atare, cauzele care determina un management defectuos al fondurilor europene sunt multiple. Din pacate, timpul curge in defavoarea noastra.
