Anul care se încheie a fost un prilej pentru politicieni de a reduce taxe, în speranţa că vor câştiga alegerile.
Anul 2016 a început în forţă din punct de vedere fiscal, în condiţiile în care de la 1 ianuarie TVA a scăzut de la 24% la 20%. Cota actuală a taxei pe consum este astfel cu doar un punct procentual peste nivelul din 2010, când a fost majorată în contextul crizei economice.
Efectul imediat al reducerii TVA a fost o creştere spectaculoasă a consumului, într-o primă fază de 21%. Ea a fost coroborată cu scăderea, operată cu un an înainte, a TVA la alimente, până la 9%, care a antrenat şi ea o creştere a consumului de 30% şi astfel ne-am putut lăuda cu cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană.
Acest avans bazat aproape exclusiv pe consum a pus însă presiune asupra bugetului, după cum au avertizat în mai multe rânduri analiştii economici. Tot în 2016 a fost redusă, la 9%, şi TVA pentru materia primă necesară lucrărilor agricole şi pentru prestarea de servicii specifice lucrărilor şi întreţinerii culturilor.
În plus, în sectorul de cercetare a fost eliminat impozitul pe venit. Şi impozitul pe dividende a fost redus în acest an la 5%, de la 16%, iar taxa pe stâlp a scăzut de la 1,5% la 1%. Pe de altă parte, de la 1 ianuarie a survenit şi o modificare importantă pentru cei care obţin venituri din activităţi independente, care au fost obligaţi să achite contribuţia pentru pensie, chiar dacă încasau salarii din alte părţi.
Taxele lui Ponta, -liminate de Dragnea
Presiunile asupra buge-tului vor continua şi la anul, dacă este să luăm de bune modificările aduse de parlamentari la Codul Fiscal, care prevăd reducerea TVA de la 20 la 19%, eliminarea taxei pe stâlp şi a supraaccizei de şapte eurocenţi pe litrul de carburant. Aceasta din urmă fusese introdusă de Victor Ponta, care promi–sese că din banii astfel strânşi se vor construi autostrăzi. După protestele transportatorilor rutieri, aceştia au putut să-şi recupereze banii plătiţi pe supraacciză, ceea ce nu s-a întâmplat însă şi în cazul transportatorilor feroviari, chiar dacă trenurile nu circulă pe drumurile publice.
Presiunea asupra buge-tului nu este deloc de neglijat. Eliminarea supraaccizei la carburanți generează un minus de aproape 2,9 miliarde de lei la buget, în vreme ce eliminarea taxei pe construcții speciale, în cuantum de 1% din valoarea estimată a construcției, ar însemna un miliard de lei mai puțin în vistieria statului. În total, toate măsurile de modificare a Codului Fiscal vor aduce un minus de 6,7 miliarde de lei.
Şi sarabanda reduce-rilor nu se opreşte aici, din moment ce Parlamentul a -votat eliminarea a încă 102 taxe, inclusiv cea radio-TV şi cea suplimentară pentru eliberarea paşaportului. După ce a primit undă verde de la Curtea Constituţională, legea a fost retrimisă la Parlament de preşedintele Klaus Iohannis, pentru reexaminare.
„Eliminând taxele respective înseamnă mai multă presiune pe buget, ceea ce se poate traduce în câțiva ani de zile într-o creștere a impozitelor”, a spus Dacian Cioloș, -premierul României. -Avertismente nu au fost numai de la Palatul Victoria. „Din punct de vedere fiscal, anul viitor bugetul va crăpa, e limpede ca lumina zilei”, declara recent pentru „România liberă“ analistul economic Adrian Benţa.
Intră în vigoare impozitul forfetar
Anul 2017 va aduce şi alte modificări fiscale pentru firme, pentru că va intra în vigoare impozitul forfetar pentru restaurante, baruri, pensiuni și hoteluri. Impozitul forfetar crește pe măsură ce spaţiul comercial are suprafața mai mare și este amplasat mai aproape de centrul marilor orașe.
De exemplu, un restaurant cu o suprafaţă de 250 mp din Centrul Vechi al Bucureştilor va plăti un impozit forfetar de 21.500 de lei, adică aproape 5.000 de euro pe an. În condiţiile în care patronii din domeniu vor plăti impozit forfetar, lor nu li se va mai aplica impozitul pe profit.
