Clienţii sectorului bancar sunt ameninţaţi că ar putea suporta consecinţele măsurilor adoptate de către Legislativ pentru protecţia lor.
A doua zi după ce plenul Camerei Deputaţilor și-a dat avizul favorabil asupra proiectului de lege privind darea în plată a imobilelor achiziţionate pe baza creditelor luate de la bănci ce nu mai pot fi rambursate au și apărut vocile critice ale sectorului bancar privind această măsură.
Reamintim că proiectul de lege avizat miercuri presupune cedarea de către debitor a tuturor bunurilor ipotecate în favoarea creditorului, în situaţia în care executarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu unul sau mai multe bunuri. După ce decizia a fost comunicată prin intermediul unui executor judecătoresc, creditorul nu mai poate urmări codebitori sau garanţi personali sau ipotecari pentru stingerea creditului și va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, banca neputând solicita sume de bani suplimentare. Spre desoebire de situaţia de faţă când debitorul pierde bunul, dar rămâne dator băncii pentru suma nerecuperată prin vânzarea bunului, în viitor datornicul va rămâne fără bunul respectiv, însă nu va mai avea nicio obligaţie faţă de creditor. Oficiali ai sectorului bancar susţin însă că măsura va avea costuri suplimentare ce vor fi suportate în final de către clienţi. Nu este prima dată când sectorul bancar, reintrat pe profit în 2015, se prezintă ca un simplu intermediar ce ar fi incapabil să suporte din propriile profituri impactul diferitor măsuri destinate protecţiei consumatorilor.
Legea privind darea în plată va crește comisioanele bancare și dobânzile în sistemul bancar, după ce instituțiile de credit vor absorbi impactul, a declarat, joi, într-o conferință de presă, Oana Petrescu, director executiv al Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR).
„Nu ar fi nicio problemă dacă nu ar crește toate costurile sectorului bancar. Faptul că tu ai avantajul acesta costă pe altcineva. Dacă statul român vrea să-ți dea ție avantajul asta să stai cu chirie sau să dai casa în plată, problema e că băncile vor absorbi în primul an impactul privind provizioanele și așa mai departe, dar începând cu al doilea sau al treilea, ei sunt intermediari, vor include în prețul tuturor celorlalte servicii costul acestui produs pe pierdere. Vor crește inevitabil comisioanele bancare, dobânzile în întregul sistem bancar pentru că vom avea un produs subvenționat. Nu subvenționat de stat cum ar fi în regulă, va fi subvenționat de bănci“, a spus Petrescu.
„Băncile sunt intermediari. Dacă vrem să-și mențină capitalul în România, vor trebui să producă randamente egale cu celelalte bănci, cu celelalte sisteme bancare. Randamentele tuturor sistemelor bancare din jur, cele cu care ne comparăm, Cehia, Polonia, sunt peste 10%, România trebuie să ajungă acolo. Vom continua să avem dividende de 10% la bănci la 2-3 ani, dar cu costuri mult mai mari pentru populație. Dacă asta vor parlamentarii României, asta o să se întâmple. Asta este trist, că nu s-a făcut dezbaterea asta“, a explicat oficialul CPBR.
La rândul său, Bogdan Preda, director executiv Relații Publice și Instituționale, pretinde că legea ar avea probleme de constituționalitate. Mai precis, ar fi vorba de „dreptul de proprietate al băncii asupra banilor pe care i-a împrumutat“. Acesta a precizat că CPBR va trimite o scrisoare către președintele țării în care îi va semnala problemele ce țin de constituționalitate.
