Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Legea salarizării: efecte nesustenabile în 2022. 50% din bugetul României e cheltuit pe salarii

Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, și senatorul PNL Florin Cîțu arată cum vor evolua cheltuielile de personal, dacă noua lege a salarizării, propusă de PSD, va intra în vigoare.

Mircea Marian 0 comentarii

Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, și senatorul PNL Florin Cîțu arată cum vor evolua cheltuielile de personal, dacă noua lege a salarizării, propusă de PSD, va intra în vigoare. 

Potrivit lui Ionuț Dumitru, în 2022, cheltuielile de personal vor reprezenta 12% din PIB, fiind peste media europeană, care, în ceea ce priveşte anvelopa salariilor bugetare raportată la PIB, este de 10%, a arătat el. „Oricum, comparaţia cu media europeană nu este relevantă, pentru că veniturile din colectare sunt mult mai mici în România decât arată media europeană”, a susţinut Dumitru.

În România, veniturile colectate reprezintă doar 25% din PIB, mult sub media europeană de 40%.

„Noi, chiar şi la 8,4% din PIB alocare, înseamnă că alocăm către salariile din sectorul bugetar 32% din veniturile colectate. Ar urma ca în 2022 aproape jumătate din ce colectăm să meargă către salariile din sectorul bugetar, ceea ce ar fi de departe cea mai mare cotă şi este ceva nesustenabil, nerealist, pentru că nu ar mai rămâne resurse pentru aproape nimic”, a apreciat preşedintele Consiliului Fiscal. Potrivit unui document al Consiliului Fiscal, în România rata de colectare a taxelor şi impozitelor a fost de 28,1% din PIB în 2015, după care a scăzut la 26,1% în 2016 şi va fi la 25,4% din PIB în 2017 şi 2018.

Investițiile au scăzut la un nivel-record

În plus, el a estimat că impactul noii legi a salarizării va fi, în 2018, de 25 de miliarde de lei, adică 2% din PIB. Șeful Consiliului Fiscal a contra­zis-o astfel pe Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii, care susținea că această lege nu va majora cheltuielile cu mai mult de zece miliarde de lei pe an. În expunerea de motive a proiectului, în tabelul privind impactul bugetar, nu figurează nici o cifră.

Și senatorul PNL Florin Cîțu a ajuns la o concluzie asemănătoare cu cea a lui Ionuț Dumitru. „Legea salarizării unitare, în forma actuală, crește ponderea cheltuielilor de personal și asistență socială ca procent din veniturile fiscale ale anului 2020 la un maxim istoric de 87%. Altfel spus, aproape 90% din veniturile fiscale colectate în 2020 vor fi folosite doar pentru plata salariilor în sectorul bugetar, a pensiilor și a ajutoarelor sociale”, a scris Cîțu, pe Facebook. Senatorul PNL a arătat, acum câteva zile, că investițiile publice s-au prăbușit în primele trei luni din 2017. „În acest moment, 0,22% din PIB reprezintă minimul investițiilor pentru primul trimestru în perioada 2011-2017. Venituri mai mici, investiții mai mici, cheltuieli mai mari - rețeta PSD care garantează dezastrul în viitorul apropiat”, a arătat el.

Guvernul, cu ochiipe banii de pensii

Fondul de pensii NN și-a anunțat clienții cărora le administrează pensia privată obligatorie că în ultimele săptămâni au existat discuții în spațiul public privind o eventuală decizie de naționalizare a fondurilor de pensii private.

„Drepturile tale de participant la Pilonul II pot fi influențate de decizii politice precum înghețarea valorii procentului din venitul brut aferent contribuției la fondul de pensii, blocarea parțială sau integrală a virării acestei contribuții sau naționalizarea sumelor acumulate până acum în conturile viitorilor pensionari“, se arată în scrisoarea fondului NN către clienții săi.  NN este cel mai mare fond de pensii private din România.

Ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, a negat însă o astfel de posibilitate spunând că ar fi o decizie „aberantă“

Citește totul despre:

Comentarii

loading...