Activele de rezervă – cunoscute sub numele de „drepturi speciale de tragere” (DST) – se ridică la valoarea de 650 miliarde dolari și devin disponibile începând cu 23 august, când vor fi creditate țărilor membre ale FMI, după cum au anunțat reprezentanții Fondului.
Crearea acestor active este prima de la cele 250 de miliarde de dolari emise imediat după criza financiară mondială din 2009.
Conform raportului FMI, în jur de 70% din alocarea de fonduri va merge către cele mai mari 20 de economii din lume (G20), deși aproximativ 275 miliarde de dolari sunt destinați piețelor emergente și țărilor în curs de dezvoltare, inclusiv țărilor cu venituri mici.
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a etichetat drept „decizie istorică” și „o lovitură în braț pentru economia globală într-un moment de criză fără precedent”.
Domnia sa a precizat: „Alocarea acestor fonduri va aduce beneficii tuturor membrilor, va aborda nevoia globală pe termen lung de rezerve, va crește încrederea și va stimula reziliența și stabilitatea economiei globale, consideră liderii FMI.
Aceasta va ajuta, în special, țările noastre cele mai vulnerabile care se luptă să facă față impactului crizei COVID-19”.
Georgieva a subliniat: „Vom continua, de asemenea, să ne angajăm activ cu membrii noștri pentru a identifica opțiuni viabile pentru canalizarea voluntară a fondurilor de la țările membre mai înstărite la cele mai sărace și mai vulnerabile, pentru a-și susține recuperarea după pandemie și a realiza o creștere rezistentă și durabilă”.
O opțiune cheie este ca membrii care au poziții externe puternice să-și canalizeze în mod voluntar o parte din fondurile lor pentru a extinde împrumuturile pentru țările cu venituri mici prin intermediul Fondului FMI pentru reducerea sărăciei și creștere (PRGT). Sprijinul favorabil prin PRGT este în prezent fără dobândă. FMI explorează, de asemenea, alte opțiuni pentru a ajuta țările mai sărace și mai vulnerabile în eforturile lor de redresare. Un nou Fond pentru reziliență și durabilitate ar putea fi luat în considerare pentru a facilita o creștere mai rezistentă și durabilă pe termen mediu.
Paznicii economiei globale s-au luptat pentru adoptarea acestui plan mai bine de un an. Inițial, acesta a fost întârziată când SUA – cel mai mare acționar al FMI – au blocat l-a începutul anului 2020. Secretarul trezoreriei președintelui Donald Trump, Steven Mnuchin, a spus atunci că fondurile nu vor ajunge la națiunile care au cel mai mult nevoie de ele. Reprezentantul republican French Hill l-a numit „un cadou pentru țările bogate și regimurile necinstite” precum China, Rusia și Iran.
Poziția SUA s-a schimbat sub conducerea președintelui Joe Biden și a succesorului lui Mnuchin, Janet Yellen, și cu fondul explorând opțiuni pentru membrii cu poziții financiare puternice pentru a realoca rezervele în sprijinul țărilor vulnerabile și cu venituri mici. Cu toate acestea, o alocare globală de 650 de miliarde de dolari a fost aproximativ maximul pe care SUA l-ar putea sprijini fără a fi nevoie să primească aprobarea Congresului.
Realocarea acestor fonduri va fi crucială pentru a ajuta țările din Africa, pentru care doar emisiile de DST sunt estimate la aproximativ 33 de miliarde de dolari. Franța s-a angajat să realoce o parte din DST-urile sale pentru țările de pe continent.
Președintele sud-african Cyril Ramaphosa a spus anterior că din alocarea totală, aproximativ un sfert – echivalentul a circa 162 miliarde de dolari – ar trebui puse la dispoziția țărilor africane. El a cerut națiunilor bogate să doneze – și nu doar cu împrumut – alocațiile lor.
