16.5 C
București
marți, 16 aprilie 2024
AcasăEconomieÎnființarea Fonduluiui Suveran de Investiții, amânată pentru la vară

Înființarea Fonduluiui Suveran de Investiții, amânată pentru la vară

Fondul Suveran de Investiții se naște greu, iar data la care va intra “în pâine” e și mai incertă. Guvernul spune că așteaptă aprobarea Eurostat, care vrea să se convingă că noua entitate va funcționa în afara bugetului public. Specialiștii sunt însă de altă părere. “Amână pentru că nu știu ce să facă și cum să facă. Nu sunt pregătiți”, a declarat pentru RL Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice în cabinetul Cioloș. Potrivit acestuia, ideea în sine este bună, dar modul în care a fost gândită de actualii guvernanți o face “de necomentat”.

Vara trecută, Guvernul anunța că Fondul va fi înființat în luna septembrie, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Ulterior, ministrul Apărării, Mihai Fifor, a anunțat că proiectul va deveni operațional la 1 ianua-rie 2018. Acum, se anunță o nouă amânare. Valentin Mavrodin, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), a anunțat, marți, că proiectul va fi aprobat de Parlament în maxim două sau trei luni, după care se va trece la implementarea propriu-zisă. „Vor fi două etape. În prima etapă, primul management va pune bazele fondului urmând, în cea de-a doua, după 6-12 luni, să se selecteze un nou -management care va reali-za efectiv managementul -fondului”, a spus Mavrodin, citat de Agerpres. Așadar, dacă acest grafic va fi res-pectat, fondul își va începe activitatea cel mai devreme la finele anului -viitor sau începutul lui 2020. Cu ce succes, vom vedea.

Semne de întrebare

Deși mediul economic este de acord că Fondul Suveran de Investiții este o necesitate pentru România, planează multe semne de întrebare cu privire la sursele de capitalizare, dar și la destinația investițiilor. Mai ales că nimic nu este și nu va fi transparent. “Dorim să avem cât mai multe beneficii putem de la companiile profitabile pe care le deţine statul. Încercăm să luăm aceşti bani şi să îi investim în infrastructură. De asemenea, intenţionăm să folosim banii pentru investiţii brownfield sau greenfield”, a precizat, recent, ministrul Mihai Fifor.

Ce nu spune ministrul, însă, este că transferul acestor companii profitabile către Fond, inclusiv a dividendelor acestora, va lăsa o gaură consistentă la bugetul de stat, cel puțin un an. Totodată, dezvoltarea acestor companii va deveni o mare problemă, odată ce dividendele lor se vor constitui în venituri ale Fondului Suveran de Investiții. Mai mult, noua entitate este învăluită în ceață. Investitorii privați nu se vor simți atrași să vină cu aport de capital dacă fondul nu va demonstra din start că este capabil să facă investiții profitabile. Or, singurele investiții de care vorbește Guvernul nu sunt unele generatoare de profit imediat, ci doar obiective de interes public care înghit sume colosale (autostrăzi, spitale, noi reactoare la Cernavodă, etc). Guvernanții nu au în vedere listarea la bursă a fondului pentru că nu doresc ca activitatea acestuia să fie transpa-rentă. Nu doresc ca modul de selecție a managerilor să fie cunoscut, nu doresc ca activitatea companiilor să fie raportată (așa cum s-ar întâmpla dacă ar fi listat la bursă) și nu vor să se știe cum se va împărți profitul. Din aceste motive, atragerea investitorilor privați va fi o reală problemă. “Să fie clar. Nu vorbim de un fond de investiții, ci de un megahol-ding care va primi și bani de la buget, prin care se va exercita un control politic asupra tuturor companiilor de stat”, spune Gabriel Biriș.

Capitalizare de 9-10 miliarde euro

Potrivit proiectului, Fondul Suveran de Investiții va avea o capitalizare de circa 9-10 miliarde euro, dublu față de Fondul Proprietatea. Guvernanții vor să utilizeze fondul ca pe un instrument de finanțare a proiectelor de infrastructură, dar și a unor noi proiecte construite de la zero. Guvernul nu a precizat, încă, care sunt investițiile care vor fi realizate cu prioritate în prima etapă.

Secretarul de stat în MFP a precizat și care vor fi sursele de capitalizare a Fondului Suveran de Investiții: „Va fi capitalizat din venituri din privatizare şi din acţiunile companiilor care vor face parte din portofoliu. Dividendele vor fi venituri ale fondului pe care le va investi în continuare. Managementul fondului va fi unul independent. Statul vine cu o strategie generală, dar deciziile de investiţii nu vor fi impuse de stat”, a explicat Valentin Mavrodin.

Deși proiectul inițial prevedea că Fondul Suveran de Investiții va avea 27 de companii de stat în portofoliu, în final ar putea avea aproape 90 de firme, după cum a declarat vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mircea Ursache, la finele anului trecut. Companiile care vor intra în portofoliul fondului sunt cele mai valoroase pe care le are statul. Este și cazul Hidroelectrica, de a cărui listare se va ocupa noul “stăpân”. “Finanţarea FSDI se va face din venituri obţinute din dividende încasate de la societăţile la care deţine acţiuni din portofoliul acestuia, din cele rezultate din operaţiuni cu instrumente financiare proprii şi din cele emise de alte entităţi, din venituri din vânzarea de pachete de acţiuni din portofoliu, din împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligaţiuni, dar şi din alte surse prevăzute de lege”, se arată în proiect.

Ce companii vor intra în portofoliul FSDI

Potrivit proiectului, companiile la care Fondul Suveran de Investiții va fi acţionar sunt: Engie România, Electrica, Delgaz, E.ON Energie România, Biofarm, Chimcomplex, OMV Petrom, Telekom România, Antibiotice, Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune, Loteria Română, Societatea Naţională a Sării, IAR, OIL Terminal, Cupru Min, Unifarm, Societatea Naţională a Apelor Minera-le, Compania Naţională a Apelor Minerale, Compania Naţională de Investiţii pentru Turism, Romgaz, Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hi-drocentrale – Hidroelectrica, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, Nuclearelectrica, Imprimeria Naţională, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime, Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie, Conpet.  

Cele mai citite

Ucraina s-a retras brusc din acordul cu Rusia, mediat de Turcia, privind cerealele

Rusia şi Ucraina au negociat două luni cu ajutorul medierii Turciei restabilirea înţelegerii care a permis până în iulie anul trecut exportul cerealelor ucrainene...

Horia Constantinescu a demisionat din fruntea ANPC și va candida din partea PSD la Primăria Constanța

Horia Constantinescu a demisionat de la șefia ANPC. Constantinescu a anunțat, luni, că a semnat cererea de demisie din funcţia de preşedinte al Autorităţii...

Ucraina s-a retras brusc din acordul cu Rusia, mediat de Turcia, privind cerealele

Rusia şi Ucraina au negociat două luni cu ajutorul medierii Turciei restabilirea înţelegerii care a permis până în iulie anul trecut exportul cerealelor ucrainene...
Ultima oră
Pe aceeași temă