Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Insolvența negustorilor de energie lasă Hidroelectrica cu „buza umflată“

Insolvența negustorilor de energie lasă Hidroelectrica cu „buza umflată“

Cel mai mare producător de energie din România, compania de stat Hidroelectrica, are de recuperat, de peste un an, 60 de milioane de lei de la patru debitori, dintre care trei sunt traderi de energie care au intrat în insolvență sau faliment anul trecut.

Denisa Marin 0 comentarii

Aceștia sunt Transenergo Com, KDF Energy și Arelco Power, care au de dat Hidroelectricii 22,2 milioane, 10,6 milioane, respectiv 9,7 milioane lei.

Un al patrulea debitor, cu o vechime a datoriei de mai mult de un an, este CET Brașov, care are de dat 18,7 milioane de lei. În fapt, fosta regie de termoficare brașoveană are datorii mai vechi de cinci ani, încă de când a intrat în insolvență. Acum, este în faliment și lichidare, deci șansele Hidroelectrica de a mai recupera ceva sunt aproape nule.

Potrivit datelor producătorului de energie, primii 10 debitori, ca valoare a debitelor, totalizează 165 milioane de lei. Cu excepția traderilor menționați și a CET Brașov, celelalte sunt datorii curente. Astfel, Transelectrica are de dat 61 milioane de lei, Enel (prin două firme) 24 milioane lei, E.ON 10,6 milioane lei, Electrica 8 milioane lei, iar Metrorex 5,5 milioane lei.

Șocul din 2017

Anul trecut a adus cu el un șoc major în piața de energie, care a “rupt” paradigma multianuală în care comercianții de energie prosperau, iar producătorii sufereau. Nu numai că acești comercianți au suferit în 2017, dar, pe lângă ei, a suferit și populația (scumpire cu 14% a curentului), iar producătorii au făcut profituri-record.

Anul 2017 începuse calm. Preţul energiei electrice se afla, de trei ani, pe un trend descrescător, în principal datorită afluxului de energie „verde“, eoliană şi fotovoltaică, dar şi ajustării tarifelor de distribuţie, transport şi al contribuţiei pentru cogenerare. Dar, în ianuarie, un val de ger abătut asupra României şi Europei a adus consumuri şi cerere-record de electricitate. 2017 a adus oscilaţii foarte mari în preţul de bursă al electricităţii şi recorduri de preţ pe Piaţa de Ziua Următoare – 760 de lei/MWh, actorii participanţi au avut de înfruntat dificultăţi uriaşe, cauzate de imposibilitatea de a-şi mai onora contractele în derulare. Aceasta pentru că au făcut nişte pariuri greşite de preţ, urmărind să speculeze PZU, şi, în iarna şi vara acestui an, scumpirea brutală a energiei le-a dat toate calculele peste cap. Ba chiar s-a lăsat şi cu falimente.

„Cine s-a fript cu ciorbă... suflă și în iaurt“

Traderi cu vechime în piaţă, precum Transenergo, Arelco, KDF Energy, Energy Holding au intrat în insolvenţă, Arelco chiar în faliment. Dar problemele au ajuns şi la giganţi care activează şi pe reglementat, care şi ei şi-au asigurat energia pentru clienţi în proporţie mică de pe PCCB (Piaţa Contractelor Bilaterale pe Termen Lung), preferând să caute oportunităţi pe PZU. Care oportunităţi s-au dovedit a lipsi, astfel încât chiar un furnizor precum Electrica să înregistreze dificultăţi financiare majore, ajungând să ceară chiar ANRE plafonarea preţurilor de piaţă, lucru pe care Autoritatea l-a refuzat.

Aparent, traderii şi-au învăţat lecţia lui 2017 în energie şi au lăsat deoparte PZU, ca piaţă principală de asigurare cu energie, reîntorcându-se, încă din toamna anului trecut, către PCCB, o piaţa mai predictibilă, chiar dacă nu are oportunităţile de preţ ale PZU. Pentru că, la pachet, nu are nici riscurile ei. Aşa se face că, acum, este o cerere uriaşă pentru energia pe care o scot la vânzare, pe termen lung, producătorii convenționali, cu precădere Hidroelectrica.

Pe de altă parte, și pe PZU lucrurile s-au calmat. Ba, mai mult decât atât, pe fondul apei din belșug de pe Dunăre și râurile interioare, Hidroelectrica a ajuns să aconteze, în primul trimestru al acestui an, circa 40% din producția locală de energie. Afluxul de energie hidro ieftină în piață a scăzut cu circa 30% prețul spot al electricității, față de anul trecut. În aceste condiții, Autoritatea pentru Reglementare în Energie ar putea ajusta tarifele reglementate pentru populație de la 1 iunie.  

Comentarii

loading...