Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

După anunţul Vioricăi Dăncilă că, dacă Narcis Neaga nu livrează 100 de kilometri de autostradă la cheie până la finalul anului, va fi dat afară, a urmat reacţia şefului CNAIR.

După anunţul Vioricăi Dăncilă că, dacă Narcis Neaga nu livrează 100 de kilometri de autostradă la cheie până la finalul anului, va fi dat afară, a urmat reacţia şefului CNAIR.

Ion Lixandru: „Peste 20 de ani vom discuta despre maşini zburătoare. La ce să mai facem autostrăzi?“

Viorica Dăncilă a anunţat că, dacă Narcis Neaga nu livrează 100 km de autostradă până la finalul anului, va fi dat afară. A urmat reacţia şefului CNAIR. Acesta promite 1.000 km de autostradă în 2020. “România liberă” a discutat pe subiect cu vicepreşedintele ARILOG, Ion Lixandru.

Florin Budescu 0 comentarii

RL: Citat din Narcis Neaga: „Tot timpul aud: n-aveţi măcar 1.000 km de autostradă. Ei, în 2020 vom avea 1.024 km. Care va fi exprimarea atunci?”. Cum comentaţi această întrebare retorică?
Ion Lixandru: Tot ceea ce se spune este fezabil dacă plăţile către constructori vor fi făcute la timp şi nu vor mai fi puse beţe-n roate cu avizele de mediu ş.a.m.d.. Lucrările sunt începute de cinci-şase ani, de mult amânate. Nu este un şantier nou care s-a deschis. Tronsoanele către Târgu Mureş cred că sunt lansate de patru ani. Mai sunt două tronsoane de peste 30 km din Autostrada Sebeş – Turda, altele două de pe Autostrada Deva – Lugoj. În total, s-au făcut 100 km. Perfect fezabil.

Ce trebuie să facă o autostradă?
Să poată acoperi valori ridicate de trafic, din care să fie acoperite cheltuielile de trafic şi întreţinere. Avem proiecte începute din 2004 – Autostrada Transilvania, care, între timp, prin rezilierea contractului cu Bechtel, a fost executată parţial. La anul, s-ar putea să închidem cel puţin Sibiu, până la Nădlac. O parte din A1. Continuată pe Valea Oltului, cu joncţiune la Centura Bucureştiului, ar realiza conexiunea în vest şi am avea o continuitate a autostrăzii. România ar fi legată la toate coridoarele de transport europene şi balcanice.

În acest moment, avem nişte tronsoane.
Nişte segmente. Dar aceste bucăţele au făcut, în ultimii patru-cinci ani, ca Transilvania să atragă investiţii uriaşe, care au devansat orice prognoză. Acum şapte-opt ani, judeţul Alba era în josul clasamentului, alături de Teleorman, Botoşani, Vaslui. Era în noroaie.

„România nu are practică în PPP. Să începi PPP pe infrastructură mare este cea mai mare greşeală.“

Acum, Alba Iulia se va plasa în primele cinci din ţară, exclusiv Bucureşti, nu numai ca cifră de afaceri, dar şi ca PIB pe cap de locuitor. Nu mai există şomaj. Se dezvoltă activităţi economice pe care este greu să le regăseşti într-o altă zonă a României. Vine Daimler. De anul viitor, va produce şi asambla cea mai modernă cutie de viteze pentru SUV-urile mari. Numai în România.

Da, dar suntem cam la capătul lanţului de valoare adăugată mare, adică producem accesorii şi componente, nu generăm know-how, cu mici excepţii.
Ceea ce s-a întâmplat însă la Sebeş este atipic pentru ce se petrece în România. Se prelucrează la Cugir elementele principale ale cutiei de viteze, din oţel brut, apoi intră în asamblare la Sebeş. S-ar putea ca şi partea de inginerie să fie realizată tot la noi, nu ştiu sigur.

Guvernul mizează pe parteneriat public-privat (PPP). E bine, e rău?
Există fonduri europene care pot fi trase pe POS Trans, dar mai sunt şi fondurile de coeziune, regionale, transfrontaliere. La momentul acesta, din punctul nostru de vedere, România nu are practică în PPP.

Să începi PPP pe infrastructură mare e cea mai mare greşeală. Ai fonduri europene nerambursabile. PPP înseamnă o asociere între stat, care trebuie să vină cu mai mulţi bani (n.n. - decât cofinanţarea necesară pentru banii europeni), şi privat.

Care este riscul?
Dacă proiectul nu va fi dus până la capăt, inclusiv din punctul de vedere al utilizării lui, automat statul despăgubeşte privatul, cu tot cu dobânzi. Lucrul acesta s-a întâmplat cu autostrada dintre Budapesta şi Szeged. Un tronson a trebuit să fie răscumpărat de Ungaria, pentru că nu aducea profit.

Apoi, camionagiii români au fost obligaţi să meargă pe autostradă, fiind forţaţi să ia vignetă de autostradă. Puteţi să verificaţi acum ce se întâmplă cu o parte dintre autostrăzile din Ungaria care nu mai pot fi ţinute.

„Când ne apucăm să facem investiţii, trebuie să vedem ce ne dorim şi cât putem să susţinem. Toată lumea spune că România are nevoie de 4.000 km de autostrăzi. Fals!“

Maghiarii s-au dezvoltat extraordinar, au făcut vreo 1.500 km de autostrăzi, traficul a fost foarte ridicat şi acum nu mai au de unde să acopere cheltuielile. Europa nu dă bani de întreţinere.

La ce vă gândiţi?
Când ne apucăm să facem investiţii, trebuie să vedem ce ne dorim şi cât putem să susţinem. Toată lumea spune că România are nevoie de 4.000 km de autostrăzi. Fals! Trebuie dezvoltată sustenabil reţeaua.

România nu are un trafic atât de mare încât să scoată atâţia bani ca să întreţină atâţia kilometri de autostradă. Proiectul este început din anii ‘50 şi făcut din anul 1967, de către IPTANA.

Dacă din 1971 construiam gradual câte 100 km de autostradă anual… s-au făcut studii 10 ani ca să aflăm pe unde se pot face. Drumurile existente sunt afluenţi ai viitoarelor autostrăzi.

Până când este făcut proiectul României?
Până în 2030. Din anul 2004 până în 2018, am reuşit să facem 600 km de autostradă. Nu avem mari lucrări de artă. Singura este viaductul de la Aciliu.

Nu s-au făcut traversări montane, aceasta e cauza.
Nu s-a intrat nici pe Dunăre. A2 a avut tronsonul cel mai dificil făcut înainte de decembrie 1989. Cei 17 kilometri de autostradă, cu podurile peste Borcea şi Dunăre, au fost realizaţi înainte. Fără acel tronson, nu ştiu când mai terminăm. România nu are nevoie de mai mulţi kilometri de autostradă decât cei proiectaţi acum. În rest, drum rapid, după necesitate.

Cum se vor face transporturile viitorului?
Peste douăzeci şi ceva de ani, vom discuta despre maşini care zboară. Mai ecologice. Atunci, la ce să mai faci autostrăzi, care costă enorm? Mai degrabă faci aeroporturi, care se construiesc mai uşor. Investeşti în hub-uri modale, în care te duci cu cale ferată şi anumite şosele şi apoi faci aeroportul.

Traficul aerian creşte anual cu două cifre în România. Vom discuta despre autostrăzi aeriene. Vom avea autostrada suspendată la 10.000 m, pentru maşinile mari, iar cele micuţe la 2.000 m-4.000 m. Vor fi stratificate. Transportul mare va fi sus, cel mai mic mai jos.

Vor fi tuburi de circulaţie prin aer, să nu se ciocnească. În primul război s-au folosit dirijabilele. Dacă ridici un dirijabil la Iaşi, care să ducă 40 t-100 t, transporţi marfă cu el până la Bucureşti. Până dimineaţa.

Superdronă.
Da. Poate să facă şase ore de la Iaşi, nu trebuie să facă o oră.

Comentarii

loading...