Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Dragoș Preda, secretar de stat

Dragoș Preda, secretar de stat

La nivel mondial, transpunerea tehnologiei 5G a adus deja venituri de peste 13 miliarde de euro

“La nivel mondial, transpunerea tehnologiei 5G a adus deja venituri de peste 13 miliarde de euro”, a declarat secretarul de stat Dragoș Preda.

Rl online 0 comentarii

Dezvoltarea infrastructurii 5G va oferi viteze de 20 de ori mai mari față de actuala tehnologie 4G/4G+ și va deschide un nou val de transformare industrială cu impact pe termen lung asupra economiei României, dar și a celei internaționale. Totodată, infrastructura 5G va aduce mai aproape de consumatori inovația din sectoare precum transportul, sănătatea, energia, educația și divertismentul. Dragoş Preda, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor vorbește despre toate acestea, oferind o perspectivă a  evoluției României în noua eră informațională.

                                                          ***

Statul român controlează mai multe companii, iar performantele acestora nu sunt cele mai bune. Din domeniul de care vă ocupați, mai este privatizarea Poștei Române o temă de actualitate?

În momentul de față privatizarea Poștei Române nu face parte din nicio viziune sau un plan al statului român. Noi ne dorim foarte mult să avem o Poștă puternică, ne gândim în primul rând și la salariați, care prin introducerea noilor tehnologii ar putea să beneficieze de un mediu de lucru mult mai adecvat, mai responsabil și pentru ei, ținând cont și de criza prin care am trecut. Trebuie să-i lăudăm totuși, au făcut treabă în timpul crizei, într-un moment extrem de dificil pentru toți cetățenii români și au avut grijă să furnizeze aceste servicii în timpul crizei. Am încercat de fiecare dată să amintesc acest lucru: este vorba totuși despre un corp profesional de circa 24.000 de angajați. Ce au ei nevoie și ne dorim la fel este să dispună de un mediu, un ecosistem de lucru adecvat. Adecvat serviciilor pe care le oferă și, de fapt, adecvat timpurilor în care trăim până la urmă.

Cu toții ne dorim reformă, cu toții ne dorim servicii mai bune, iar Poșta Română care s-a confruntat constant cu pierderi în anii precedenți a reușit să se mențină pe plus și în 2019 cu un profit brut de 42,3 milioane de lei la veniturile totale de 1,3 miliarde de lei. În bugetul de venituri și cheltuieli pentru 2020 sunt programate venituri totale cu o creștere față de realizările anului precedent cu 8,93 la sută a cheltuielilor totale și o creștere de 9,2 la sută, compania programând un profit brut de 45 de milioane de lei.

Poșta trebuie să rămână în noua eră informațională, așa cum am spus de fiecare dată și avem deja un plan de investiții pe această zonă. Este totuși principalul furnizor de servicii poștale din România, deținătorul serviciului universal, iar rolul pe care Poșta Română îl are pentru statul român este – și ținem cont aici și de perioada de urgență – un rol strategic deosebit. Este singurul furnizor de servicii de acest gen, poștale și de curierat, care merge până în cel mai mic cătun. Și lucrul acesta nu trebuie să fie nicidecum de neluat în considerare. Dincolo de specificul de agent economic, Poșta Română trebuie să rămână liantul între societate, între comunitate și mediul rural și urban. Tocmai că vorbim în mod curent despre orașe inteligente. Și ne dorim de fapt să rupem acest decalaj și această sintagmă peiorativă aș spune: rural și urban. Vorbim doar de poli de competențe diferite. În mediul urban și din punct de vedere al orașelor inteligente avem niște competențe industrial-economice, în mediul rural privind poate mai mult zona aceasta de agricultură din punct de vedere al dezvoltării economice. Dar din ce în ce mai mult și pe această zonă vorbim despre AG Hubs (Agricultural Hubs). Această dimensiune trebuie să creeze de fapt un suport financiar pentru cetățeni unitari. Nu mai trebuie să vedem aceste decalaje pentru că trăim la țară sau trăim la oraș. Oamenii trebuie să aibă același nivel de trai, indiferent unde trăiesc. Sunt doar medii diferite de dezvoltare și competențe diferite. Dar ele nu trebuie să creeze decalaje socio-financiare ca să zic așa.    

Totodată, exemple de investiții pe care le avem sunt legate de centre regionale de tranzit, dotarea cu echipaje și tehnică adecvată de calcul pentru timpurile noastre, un sistem informatic de gestiune.Tocmai pentru a avea o transparență, o viziune unitară asupra serviciilor și asupra activității curente la nivelul fiecărui centru poștal și corelându-le pentru a previziona mai bine și a trasa de fapt o viziune de dezvoltare a Poștei pe niște lucruri reale, palpabile. Vorbim atâta în economie de evidence based. Avem nevoie de acel evidence based. Iar acest lucru se va realiza prin intermediul noilor tehnologii. Pentru că implementarea lor acest lucru trebuie să îl privească. Noi am încercat să creăm acest based words în ultima vreme, legat de digitalizare, legat de transformare digitală, legat de introducerea noilor tehnologii de parcă acesta ar fi scopul în sine. Nu. Ele sunt o viziune transversală  de dezvoltare unitară și de succes a managementului unei entități. În cazul de față vorbim de Poșta Română. Vorbim de toate instituțiile aflate în subordinea statului român care oferă servicii pentru cetățeni. Aceste servicii vor deveni mai bune, vor lua un timp mai redus inclusiv pentru cetățeni, iar timpul acela putem să ni-l gestionăm și să ni-l oferim pentru a-l petrece cu prietenii sau pentru a deveni mai buni din punct de vedere profesional. Timpul contează, nu? Time is money!

   

Multe instituții din România nu sunt eficiente, iar de vină pentru asta este și lipsa unei informatizări coerente. Care este strategia dumneavoastră în această problemă?

În prezent trebuie să spun că urmare a transpunerii noilor norme și prevederi care au redimensionat structura guvernului fostul Minister al Comunicațiilor și Societății Informaționale s-a rupt între structura pe care o am în gestiune vremelnic în cadrul Ministerului Transportului, Infrastructurii și Comunicațiilor și Autoritatea pentru Digitalizarea României. Din punctul nostru de vedere, cum lucrăm direct în colaborare cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, un lucru pe care și  Margrethe Vestager (n.red. – comisar european pentru Concurență) și Thierry Breton (n.red. – comisar european pentru Piaţa Internă) l-au punctat la reuniunea din 5 mai, cât și în cea din 5 iunie e că pentru a transpune toată această viziune de transformare digitală avem nevoie de conectivitate adecvată, avem nevoie de a pune și a transpune într-un calendar uniform la nivelul Uniunii Europene, pentru că vorbim de interoperabilitate, de cele două dimensiuni ale sale: radio-telecomunicații și zona de digital guvernanță electronică. Avem nevoie de traspunerea acestor noi tehnologii în comunicații și aici vin poate vizionar în dialogul nostru. Vin și adresez de fapt nevoia asumării acestui calendar și legat de 5G la ora actuală în România.

Legat de 5G și toate tehnologiile noi de comunicații, pentru că deja la nivelul UE vorbim de 5G. Plus de 6G. Pentru că toate aceste noi tehnologii vor facilita transpunerea justă și la o valoare reală a acestui ecosistem de care vorbim din ce în ce mai mult. Nu știu dacă neapărat datorită crizei Covid-19. Care ne-a determinat să deschidem mai bine ochii și să înțelegem nevoia de transpunere a acestui ecosistem. Dar repet: este nevoie de conectivitate. Este nevoie ca această conectivitate să ajungă la fiecare cetățean. Că tot am vorbit și de Poștă: să ajungă atât la nivelul urban cu care ne lăudăm – și România a avut poziția ei bine, bine de tot în topul clasamentului la nivel european și nu numai  din punct de vedere al conectivității – dar vorbim și de conectivitate interjudețeană, vorbim de conectivitate și la nivelul cătunelor și satelor. Vorbim propriu-zis de a răspunde cetățenilor noștri cu aceleași servicii, indiferent unde se află aceștia.   

       

Ce înseamnă tehnologia 5G și ce aduce nou?

M-ați provocat cu această întrebare. Am avut intervenții deseori în diferite domenii de activitate. Trebuie să înțelegem că multă lume zice “OK, comunicații, ce înseamnă, avem operatori, se descurcă, e o piață care se autosusține”. Da, așa este. Rolul statului este unul mic-mare ca să zic așa. Adică noi nu dezvoltăm neapărat o industrie la nivelul statului. Dar e vorba de normarea acestei industrii, încadrarea ei justă, respectarea unor dimensiuni legate de etica utilizării acestor noi tehnologii, respectarea securității, vorbim despre securitate cibernetică din ce în ce mai mult. Și nu numai pentru zona de conectivitate și de infrastructuri de date. Aici vorbim de infrastructuri critice, care țin și de securitatea infrastructurilor de energie. A dezvoltării întregii hărți a infrastructurilor de transporturi. Pentru că aici vorbim de mobilitate. Mobilitate urbană, mobilitate la nivel național, vorbim de interoperabilitate pe această mobilitate, iar aceasta este direct conectată cu mobilitatea datelor și lucrurile acestea trebuie să fie corelate. Iar corelarea lor ține de o viziune pe care o integrăm din ce în ce mai mult la nivelul guvernului. Prioritatea guvernului a fost încă de la început această agendă digitală, transpunerea unor servicii adecvate timpurilor curente și de fapt adecvate cetățenilor. Pentru că toți suntem nervoși când pierdem timp la ghișee. Ne dorim să facem lucrul acesta, atunci când suntem obosiți, rapid, acasă, de pe telefon. Ne-am dori cu toții ca lucrurile să fie mai dinamice, ni le-am dorit de mult timp, dar iată că lucrurile se întâmplă, iată că începe să se formeze un dialog, e adevărat că trecem prin storming pentru a ajunge la performing, știm bine, dar speranțele sunt bazate pe fapte, nu sunt doar speranțe deșarte și aceste fapte încep să fie din ce în ce mai palpabile.

   

Care sunt beneficiile pe care le aduce tehnologia 5G? Are această tehnologie și puncte slabe?

În tot Universul există și puncte slabe și puncte forte. Din punct de vedere al beneficiilor, sunt enorme. Vă spun că la nivel mondial la ora actuală transpunerea acestei tehnologii 5G a adus venituri de peste 13 miliarde în acest nou ecosistem. Și undeva la vreo 22 de milioane de noi locuri de muncă. Noi locuri de muncă mult mai competitive. Vorbim de World Economic Forum, vorbim despre cei 3 Piloni ai competitivității. România trebuie să ajungă în cel de-al treilea pilon, unde se află ce ține de Business Sophistication și Innovation. Inovație nu înseamnă, așa cum în acest ecosistem al cuvintelor care sună bine ne-am obișnuit când vorbim despre inovație, să ne gândim doar la articularea unor idei inovative. Inovație în primul rând din punct de vedere științific înseamnă articularea unei industrii, a unei piețe de desfacere și crearea unor produse finite, cu plusvaloare. Această piață cu produse finite care sunt bazate pe înaltă valoare determină inclusiv o piață a muncii bine plătită, determină salarii competitive, determină bunăstare – și aici intrăm în zona de Human Development Index, vorbim de piețe de desfacere și crearea unor  produse finite cu plusvaloare. Piețe care determină inclusiv o piață a muncii bine plătită, determină salarii competitive, determină bunăstare – și aici vorbim de orașe inteligente, comunități inteligente. Fie că vorbim de comunități de cetățeni, fie că vorbim despre coborârea nivelului de la urbe către rural. Iar viziunea pe care o avem și la nivelul guvernului cu privire la acesată dezvoltare deconcentrată ca prim pas al evoluției – că tot am vorbit și în trecut despre descentralizare, către această evoluție a Disruptive technology – ca să folosim și termenii din zona de digitalizare, trebuie să aducă un plus la nivelul fiecărei comunități și acest plus la care țin într-un mod imperativ este de a crea poli de competențe. Ok, avem tradiții, istorie, pentru fiecare oraș, fiecare comunitate, unde se face magiunul de Topoloveni, unde se fac ii și așa mai departe, dar…Haideți să privim și în prezent și în viitor. Iar pentru a privi în prezent și în viitor și a da de fapt acest branding local al prezent-viitorului trebuie să creăm poli de competențe. Vorbim și inclusiv în zona de sănătate despre supraspecializare. Nu mai trebuie să facem de toate. Trebuie să facem ceea ce suntem buni să facem.

Și să știm că, de exemplu, cum îl avem ca brand pe domnul Bolojan pentru Oradea pentru tot ceea ce a dezvoltat, sau pe domnul Boc pentru Cluj, sau pe domnul Robu pentru Timișoara, trebuie să avem de fapt niște branduri să știm “Da domne’, Oradea este capitala orașelor inteligente, Oradea determină produse și proiecte pe zona aceasta și este în Top 5 în Europa”. Sau să zicem Politehnica din București pe zona de IT&C, este un pol de competență, este un pol de excelență pentru zona de sisteme de transport inteligent. Aceste branduri să fie cunoscute în primele cinci din Europa. Lucrul acesta trebuie îl căutăm din ce în ce mai mult să îl vedem la nivelul orașelor noastre. Să știm să le identificăm. Să spunem “Mă duc în acel oraș, pentru că în acel oraș se dezvoltă cele mai bune tehnologii pe subiectul X”. Și copiii și tinerii se duc să studieze în acel oraș pentru că există o Universitate sau un centru academic care lucrează intens cu marile companii care își regăsesc sediul acolo. Că tot vorbim despre centre industriale, de parcuri industriale, aceste parcuri industriale trebuie să fie în mod curent interconectate cu un centru academic. Centrul acela academic înseamnă tineri, înseamnă viață, înseamnă o determinare proactivă a ecosistemului social al acelei urbe. Iar toate acestea trebuie să fie privite în mod corelat.

                         

Sunt din ce in ce mai multe voci care afirmă că tehnologia 5G dăunează grav sănătății. Este un mit?

Dacă ne uităm în istoria științei, toate aceste evoluții științifice au determinat arderi pe rug, din păcate. Mi-am întrebat prietenii medici care stau la radiologie: “Cât de afectați sunteți?”. Și gândiți-vă că stau zilnic și acele radiații ionizante sunt mult mai mari decât ce produce tehnologia 5G. Dacă nu greșesc, cele ionizante (mă rog, nu e cazul pentru radiologie, nu vreau să fac această gafă cu privire la radiologie), dar acele radiații de care vorbim solare ionizante mi se pare sunt undeva la 2,4 milioane GHz. Pe când tehnologia 5G este undeva la 70.000 de GHz, ca să înțelegeți diferența. Deci nu se pune problema. Tehnologia 5G afectează mult mai puțin decât tehnologia 4G sau cele precursoare. E adevărat acuma toate recomandările, și dinspre ANCOM și dinspre toți furnizorii de astfel de astfel de infrastructuri tehnologice sunt să nu mai stăm atât de mult cu telefoanele la ureche. Să folosim niște căști. Până la urmă emiterea de fapt de semnal depinde foarte mult și de calitatea tehnologică a emițătorului și aici mă refer la dispozitivul pe care îl utilizăm. Repet, din punct de vedere al tehnologiei nu se pune problema că ar fi o tehnologie dăunătoare. E adevărat, numărul de antene va crește. Dar trebuie să ținem cont că în România, infrastructura cu care ne-am și lăudat în perioada stării de urgență, facilitate și de către prevederile dispuse de ANCOM, și anume de a avea fiecare operator propria sa rețea, a dus la situația în care ne-am aflat în timpul crizei. Și anume de a lăuda sistemul de conectivitate la nivel național. Ceea ce vreau să spun acum pentru infrastructura de tehnologie 5G este că va fi o tehnologie partajată pentru operatori. Deci vom putea spune că numărul de antene raportat la cel al operatorilor va fi dacă nu în scădere, același. Oricum diferențele nu vor fi foarte mari.      

  

România s-a aflat printre primele state europene care au avut lansarea 5G încă de anul trecut. Totuși, lucrurile au trenat. Care este acum stadiul implementării tehnologiei 5G în România?

După cum ați putut observa și din expunerea din presă, România a transmis setul de măsuri 5G. Uniunea Europeană a și publicat un raport cu măsurile integrate (le-am postat și eu), un raport cu măsurile integrate din partea tuturor statelor membre. E vorba de acest set de măsuri care reglementează transpunerea noii tehnologii 5G respectând toate normele tehnologice, dar totodată și de neutralitate a acestor tehnologii. În prezent se află în transparență și proiectul de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructurile informatice și de comunicații de interes național și în condițiile implementării rețelelor 5G. Măsuri care, după cum se poate lectura facil și pe site-ul Ministerului Transportului, Infrastructurii și Comunicațiilor sunt de mare bun simț, nimic care să încorseteze, cum se considera. Iar așa cum colegii de la ANCOM au precizat de fiecare dată, se dorește ca până la finele acestui an să aibă loc și licitația pentru licențele 5G în România.  

 

Există discuții aprinse cu privire la licitația 5G. Care criterii credeți că ar trebui să fie cele mai importante: calitatea tehnologiei, prețul și planurile de investiții, garanțiile de securitate a rețelelor sau diverse interese politice?

Interesele nu sunt cele care trebuie să primeze și România totodată își respectă toate angajamentele la nivel internațional, fie că sunt bilaterale, sau multilaterale. Totodată tocmai de aceea se vede că acest set de măsuri s-a integrat și putem să vorbim de o interoperabilitate normativă din partea României față de măsurile și solicitarea venită din partea instituțiilor europene pe acest palier. Da, România trebuie să își vizeze un interes – interesul de a determina o piață competitivă, interoperabilă, trebuie să vizeze în primul rând siguranța cetățenilor săi și a clienților, dacă vorbim atunci de raportul între companii și piață. Iar acest lucru trebuie să fie prin respectarea unor reglementări, unor norme, în primul rând tehnologice. Și în primul rând de neutralitate. Vorbim despre o piață liberă, o piață de capital. Vorbim de niște lucruri și de niște parteneriate pe care România și le asumă într-un mod cât se poate de onorabil, de tip G2G (n.red. – guvern și guvern). Vorbim despre licențe care sunt oferite unor operatori privați. Care oferă la rândul lor soluții și servicii cetățenilor. Viziunea noastră finală este pentru cetățeni. Iar ceea ce trebuie să facem este să asigurăm odată siguranța lor, care determină încredere – și știm prea bine ce înseamnă pentru mediul economic încrederea. Înseamnă transpunerea unor viziuni economice pe termen lung, înseamnă o viziune clară cu privire la investiții. Deci dacă vorbim de cyber în cazul de față – dar nu numai, și siguranța datelor  –  vorbim despre o educare a cetățenilor și a furnizorilor de servicii, inclusiv în cadrul infrastructurii statului în utilizarea noilor tehnologii, în utilizarea lor adecvată, în bună cunoaștere. Pentru a combate și elementele de tip fake news – că tot vorbim cel mai des despre acest lucru, pentru a combate violența cibernetică. Toate acestea trebuie să determine un ecosistem de siguranță pentru utilizatorul final, cetățeanul, care trebuie să se bucure de toate aceste servicii de care tot vorbim în ultima vreme. Vorbim despre telemuncă, teleșcoală…Gândiți-vă la copiii noștri. Știm foarte bine că din punct de vedere psihologic vrem să știm că sunt în siguranță. Nu că suntem noi în nesiguranță: copiii noștri trebuie să știm că sunt în siguranță. Iar lucrul acesta se face prin integrarea acestor norme, măsuri, prevederi, în primul rând tehnice și tehnologice.   

                  

Este capabilă România să ofere un cadru concurențial corect, în care toți furnizorii de tehnologie care respectă condițiile impuse, mai ales pe partea de securitate a rețelelor, să poată participa la licitația 5G și să plece cu șanse egale?

Toți pleacă cu șanse egale. Repet: licitația 5G se va face cu operatorii. Toți operatorii au șanse egale. Transpunerea, odată ce au câștigat licitația, a infrastructurii 5G trebuie să respecte aceste norme. Aceste norme care se regăsesc și la nivel european. Nu face România niciun rabat de la o interoperabilitate normativă la nivel european. Iar România da, cred că presa a scris deseori cât de competitivă a fost până acuma în domeniul comunicațiilor electronice în bandă largă – broadband cum se spune la nivel european. România a fost exterm de competitivă la nivel european și internațional chiar în acest domeniu. Și România, prin experții de care dispune – și mă refer nu doar în cadrul MTIC, colegii noștri cărora țin să le mulțumesc de fiecare data de la ANCOM, de la STS, de la CERT.ro, cei aflați în subordinea domnului general Anton Rog, toți aceștia ne-au sprijinit de fiecare dată în vederea încadrării juste a tuturor acestor prevederi nu doar din punct de vedere politico-normativ, dar în primul rând din punct de vedere tehnologic, pentru a asigura acest ecosistem pe care cu toții vrem să îl palpăm cât mai des până la urmă.         

 

Recent a apărut un proiect de lege care prevede că în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes national, precum și în rețelele 5G din România, vor putea fi utilizate doar tehnologii, echipamente și programe software provenite de la producători care “nu se află sub controlul unui guvern strain, în lipsa unui sistem juridic independent“. Ce înseamnă controlul unui guvern străin, sistem juridic independent și cine va hotărî aceste lucruri?

Lucrurile acestea sunt hotărâte, în primul rând. Deci nu că va hotărî cineva arbitrar și subiectiv. Tocmai de aceea vorbim de neutralitate. Țin să punctez acest termen: neutralitate. România și-a respectat de fiecare dată – și am mai punctat acest aspect și în celelalte răspunsuri –  aș spune cu vârf și îndesat toate acordurile, fie că vorbim multilaterale sau bilaterale. România consider că are niște relații privilegiate cu principalele state la nivel internațional. Tocmai pentru că este o piață liberă, tocmai pentru că este vorba despre operatori privați, tocmai pentru că ne adresăm tuturor cetățenilor, nu este o relație G2G. Noi nu semnăm pentru liberul arbitru al cetățeanului, pentru acordul voluntar al cetățeanului de a dispune de anumite servicii, tocmai – și dau acum exemplu inclusiv discuțiile care au fost legate de soluțiile de date informatice pentru gestiunea crizei Covid-19, acele soluții de date anonimizate. Subliniez: anonimizate. Sunt date, nu sunt indivizi, nu sunt persoane, nu sunt subiecți, sunt date anonimizate. Sunt 0,1,2,3 și așa mai departe. În cazul de față la fel, sunt servicii libere pentru toți cetățenii. Nu sunt servicii între state. Și nu se va pune problema de a exista vreo interferență de acest gen. Este o piață liberă, vorbim despre operatori, când vom acorda aceste licențe se acordă operatorilor. Vorbim de utilizarea unor tehnologii și nimic nu se face cu dedicație pentru nimeni.       

Este o piață pur și simplu liberă pe care statul român, tocmai pentru a-și proteja cetățenii, mizează să o lase liberă. Și acest lucru se regăsește într-o transpunere extrem de bun simț în acest proiect de lege și se va regăsi inclusiv când vom căuta să rămânem în continuare extrem de competitivi în domeniul comunicațiilor electronice. Nu doar în regiune, ne dorim chiar la nivel internațional. Și pentru aceasta vom căuta inclusiv să transpunem acești poli de competențe la nivel internațional în cadrul comunităților noastre – să le numim orașe sau comunități inteligente. Să determinăm apariția unor noi DIH-uri (Digital Innovation Hubs) – să existe undeva la vreo șase DIH –uri deja în țara noastră, aceste clustere de inovație de conlucrare între mediul antreprenorial, instituțiile de cercetare și academice și institutele aflate în subordinea statului român, tocmai pentru a determina aceste ecosisteme, acești poli de excelență, care să aibă un cuvânt de spus la nivel internațional. Am exportat numeroase creiere. Poate este momentul să exportăm produse finite nu cu plusvaloare, ci de înaltă valoare, pentru că avem cu ce. Vă spun că statul român și prin ceea ce face și Ministerul Fondurilor Europene este extrem de activ și întreaga gestiune la nivelul guvernului Ludovic Orban, putem să spunem că statul român la ora actuală atrage din ce în ce mai multe fonduri, tocmai pentru a crea acești poli de competențe. Pentru a ține creierele în România și pentru a le oferi un mediu de dezvoltare în care să venim cu produse finite, Made in Romania. Că noi ne-am cumpărat creierele noastre Made in…other places. Sperăm… Dar pentru asta trebuie să lucrăm. Pentru asta dormim mai puțin.       

        

Ce înseamnă implementarea tehnologiei 5G pentru economia românească? Care ar fi beneficiile directe și care ar fi cele indirecte?

Ecosistemul, nu doar economic, socio-economic, generat de către această nouă tehnologie și ecosistemul digital, transformarea digitală din România este evaluată între cel de 5G, dacă nu greșesc undeva, la vreo peste 2 miliarde, 2,4 miliarde, iar cea digitală la peste 4 miliarde. E vorba de pol de competențe cum am spus, noi abilități, noi joburi existente pe piață, joburi bine plătite, mult mai competitive la nivel international. Eu am făcut încă din trecut o serie de evenimente legate de Future of Technology, Future of Jobs, abilitățile viitorului, alte entități din care fac parte – precum INACO,  au vorbit despre ghidul abilităților viitorului. În 2011, făcând parte din Nodul România al Milennium Project United Nations University, Smithsonian Institution am lucrat la un studiu despre acest World Future of Technology. Trebuie să ținem foarte bine pasul cu aceste dezvoltări tehnologice. Am discutat cu doamna ministru Violeta Alexandru, care extrem de activă a operat numeroase modificări în nomenclatorul ocupațiilor, modificări atât de necesare pentru a crea de fapt piața care răspunde acestor transformări digitale. Pentru că această piață, dacă facem și transformarea și adaptarea ei, integrarea în nomenclatorul ocupaților, integrarea în curricula de educație a acestor noi joburi – da, cred că am devenit jobiști, am și scris la un moment dat despre aceasta – integrarea lor din timp, proactivă, ne va ajuta să transpunem într-o dinamică justă de fapt această întreagă evoluție. Haideți să încetăm puțin – și lucrul acesta îl facem în mod curent toți cei din arcul guvernamental, să încetăm puțin să fim reactivi. Să devenim anticipativi. Să ne autodeterminăm viitorul. Și aceasta înseamnă să avem o viziune.   

    

***

Profil


Dragoș Preda este secretar de stat pentru comunicații electronice în cadrul Ministerului Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC) și vicepreședinte PNL sector 1. Cu peste 12 ani de experiență în administrația publică centrală, Dragos Preda a participat și în calitate de coordonator la elaborarea a cinci strategii naționale și numeroase alte prevederi legislative. La nivel local, în state europene, precum și în cadrul grupurilor de experți de la nivelul Comisiei Europene, domeniile sale de preocupare au inclus dezvoltarea internațională, reforma administrației publice, politicile de securitate și apărare, comunicare sau dezvoltarea Orașelor și comunităților inteligente.

Pasionat de strategie și studii prospective, Dragoș Preda face parte încă din 2011 din nodul Romania al Proiectului Millenium inițiat de către Smithsonian Institution, The Futures Group International și United Nations University (UNU), participând la fundamentarea a numeroase studii naționale și internaționale privind Viitorul Tehnologiei, Viitorul Pieței Muncii sau Viitorul Educației, cât și din consiliul de consilieri (board of advisors) al Executive Blockchain Laboratory, inițiat de către ICI București etc.

A fost, de asemenea, implicat în lansarea unor tech start-up-uri.

Dragoș Preda a absolvit École Nationale d’Administration (ENA), ca bursier al Guvernului Republicii Franceze, cât și două programe de masterat ale Paris 1 Panthèon-Sorbonne, Universitate în cadrul căreia a absolvit și programul de licență.

Comentarii

loading...