European Milk Board, sindicatul european al micilor producători, care reprezintă aproximativ 100.000 de agricultori, recunoaşte pe pagina sa de Internet că există demersuri pentru producţia de lapte la preţuri echitabile în doar şapte state europene: Belgia, Luxemburg, Franţa, Germania, Austria, Italia şi Elveţia.
Cu toate acestea producţia rămâne limitată comparativ cu ea realizată de reţelele industriale sau cooperativele agricole.
“În Belgia, vom ajunge la un litru de lapte la preţuri echitabile, per cap de locuitor, pe an, adică zece milioane de litri de lapte la preţuri echitabile”, a declarat crescătorul belgian şi preşedintele European Milk Board, Erwin Schöpges, care precizează că în Belgia consumul se ridică la 60-70 de litri pe cap de locuitor. În Luxemburg, potrivit lui Schöpges, producţia este de doi litri de lapte la preţuri echitabile pe cap de locuitor.
În Franţa, producţia de lapte la preţuri echitabile (vândut în special sub mărcile ‘Faire France’, ‘Mont Lait’ sau ‘C’est qui le patron?!’), a fost estimată recent la 60 de milioane de litri de către Federaţia naţională a producătorilor de lapte (FNPL), adică o picătură într-un ocean de trei miliarde de litri de lapte de consum produs şi vândut în fiecare an în Hexagon.
“Procentul creşte în continuu, dar cu toate acestea ne confruntăm cu dificultăţi. Marile lanţuri de distribuţie nu joacă tot timpul corect. Ele preiau acest lapte la preţuri echitabile însă numai pentru a-şi acoperi spatele şi a arăta consumatorilor “vedeţi, susţinem proiectele agricultorilor”, iar după acea consumatorii au dificultăţi în a găsi produsul nostru la raft”, spune Erwin Schöpges.
Preşedintele European Milk Board este îngrijorat de riscul ca avansul înregistrat de laptele la preţuri echitabile să nu fie deturnat de concurenţa neloială. Schöpges atrage atenţia asupra utilizării termenului “echitabil” ca instrument de marketing de către numeroşi producători de lapte din diferite regiuni ale Europei, care îi recompensează bine pe producătorii lor cu preţuri peste cel mediu, însă fără a le permite să îşi acopere costurile de producţie.
“Dacă plătim doar 35-38 de eurocenţi la producător, agricultorul va fi mulţumit pentru că va primi câţiva cenţi în plus comparativ cu preţul pieţei, dar dacă vrem ca toată lumea să fie remunerată corect de-a lungul lanţului, trebuie să ţinem cont de costul de producţie. Dacă nu riscăm să tragem în jos preţul laptelui la preţuri echitabile şi toată lumea va pierde”, spune Erwin Schöpges.
În România, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, producţia de lapte a scăzut anul trecut. Producţia de lapte de vacă (inclusiv pentru consumul viţeilor) în anul 2017 a fost de 40,385 milioane hectolitri, cu 1,417 milioane hectolitri (-3,4%) sub nivelul anului precedent. S-au înregistrat scăderi în regiunile de dezvoltare Sud Vest-Oltenia (-9,2%), Sud-Est (-8,9%), Bucureşti- Ilfov (-7,9%), Sud Muntenia (-5,8%), Nord-Est (-4,2%) şi Vest (-4,0%) şi creşteri în regiunile de dezvoltare Centru (+2,1%) şi Nord-Vest (+1%).
