“S-au înregistrat cheltuieli mai mari decât cele estimate iniţial”, a explicat ministrul Muncii, Marius Budăi. Din cele 43.236.000 de lei, 42.566.000 de lei sunt necesari pentru pensii şi ajutoare de bătrâneţe şi pentru achitarea comisionului poştal aferent, majorat la 1,1%, conform prevederilor art. 8 din OUG nr. 102/2018.
Alte 670.000 de lei sunt comisionul aplicat pensiilor, ajutoarelor şi indemnizaţiilor plătite din bugetul de stat (460.000 de lei), dar şi pentru cel aplicat pentru plata beneficiilor de asistenţă socială (210.000 de lei).
1.500 de funcţionari ai Casei de Pensii vor recalcula pensiile a cinci milioane de pensionari
Începând din anul 2022, valoarea punctului de referinţă, în funcţie de care se stabileşte cuantumul pensiei, se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
Cât durează recalcularea pensiilor?
Specialiştii de la Casa Naţională de Pensii (CNP) vor trebui să recalculeze pensiile din toate dosarele în plată şi pe cele ale persoanelor care ies de acum înainte, spunea fostul ministru al Muncii, Olguţa Vasilescu, explicând că un specialist de la Casa de Pensii poate calcula în medie opt dosare pe zi. În total, cinci milioane de pensionari. CNP va angaja 1.500 de funcţionari.
Calculele nu se leagă. Cei 1.500 de funcţionari vor recalcula pensiile celor cinci milioane de pensionari în 417 zile. Mai bine de un an. Până se termină operaţiunea, valoarea punctului de pensie mai creşte încă o dată şi recalcularea trebuie să reînceapă. Din această buclă nu vom mai ieşi. Ce e de făcut?
Constantin Rudniţchi, analist economic, spune că „tot timpul avem recalculări. Nu mi-e clar pe ce principii se va face aceasta. Ce recalculează funcţionarii aceştia? La un moment dat ar trebui să punem stop, să vină cineva, să spună «până aici! Am egalizat, acum totul e în regulă». Dacă recalculăm din cinci în cinci ani, funcţionarii vor fi suprasolicitaţi şi niciodată nu ajungem la o soluţie, la o grilă”.
Ce se va întâmpla cu legea care intră în vigoare de la anul? „Cele mai îngrijorătoare lucruri sunt legate de cât va fi deficitul, pentru că în anul 2021 va fi nevoie de un buget dublu de pensii, faţă de cât este acum. Întrebarea este de unde se vor acoperi sumele necesare. Răspunsul Guvernului este că din creşterea economică”, a spus României libere Rudniţchi.
Dar şi acum zece ani alt cabinet spunea la fel şi, factual, s-a dovedit că îşi făcea calcule eronate. „Nu poţi să dublezi din creşterea economică bugetul de pensii. Creşterea economică încetineşte. Chiar dacă nu ar încetini, nu avem o creştere atât de mare, încât să se dubleze fondul de pensii”, explică expertul.
Spre deficite mai mari
Evident, mărirea punctului de pensie stipulată în lege va duce la o creştere a deficitului acestui buget. Aceasta, spune Constantin Rudniţchi, legat de „căderea investiţiilor publice. Ponderea acestora e tot mai mică, în timp ce ponderea pensiilor e tot mai mare, în timp ce veniturile bugetare sunt printre cele mai mici din Europa”.
Constantin Rudniţchi, analist economic: „Nu poţi să dublezi din creşterea economică bugetul de pensii. Creşterea economică încetineşte.”
Toate acestea, a atras atenţia RL Rudniţchi, duc la un spaţiu fiscal restrâns, pentru că „rămân la dispoziţie tot mai puţini bani pentru investiţii publice. Comisia Europeană prognozează pentru anul 2019 un deficit bugetar de 4% din PIB, care vine şi din aplicarea Legii pensiilor. Înţelegem că punctul de pensie va creşte undeva în septembrie anul viitor”.
În octombrie, predecesoarea lui Budăi, Olguţa Vasilescu, spunea că în Legea pensiilor se stipulează că punctul de pensie va creşte la 1.265 de lei de la 1 septembrie 2019, 1.775 de lei de la 1 septembrie 2020 şi 1.875 de lei de la 1 septembrie 2021. Este foarte mult. Anterior, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, declarase RL că România nu poate suporta o astfel de creştere a pensiilor, ca efort bugetar.
„Dacă deficitul bugetar este prognozat de Comisia Europeană la 4,7%, este imens, faţă de normele europene. Suntem într-un complet contrast cu ceea ce se întâmplă în Europa, acolo unde toate statele îşi reduc deficitele, scad datoriile publice”, spune Rudniţchi.
Chiar sunt unele state pe excedent, ca Bulgaria şi Grecia, care în trecut au avut probleme mari şi poate că au învăţat din ele. „Grecia are excedent primar”, a confirmat specialistul, „adică, dacă scoţi datoria publică, are excedent bugetar. România, din contră, se duce în deficite foarte mari. Problema e că, dacă vin nişte vremuri mai complicate, de exemplu o recesiune, pe care toată lumea o aşteaptă, nu va mai fi nici acest spaţiu fiscal”.
Sistemele contributive decad peste tot în lume
Mircea Coşea, profesor de Economie, spune că „Legea pensiilor este cea mai complicată lege pe care poate să o facă un stat. Există o decădere evidentă în toată lumea a sistemului contribuţiilor”.
Astfel, „nu poţi să faci nişte previziuni crescătoare atât de mari, în condiţiile în care sistemul contribuţiilor are limite obiective de creştere. Lucrurile sunt legate de curba demografică, de robotizare ş.a.m.d.”, a atras atenţia României libere Coşea.
„În al doilea rând, este o chestiune foarte complicată în statul român”, adaugă expertul, detaliind că „.acesta a făcut în ultimii 50 de ani atât de multe modificări, încât apar foarte-foarte multe diferenţieri. Problema echilibrării sistemului de pensii prin eliminarea unor inegalităţi e complexă şi nu va putea fi realizată definitiv printr-o lege”.
Şi atunci care este soluţia? „Această lege, dacă va fi dată, va trebui să fie şi ea corectată de multe ori, pe parcursul aplicării ei, pentru că vor apărea nişte dezechilibrări, pe care nici o instituţie a statului nu le poate bănui astăzi. Sunt fel de fel de categorii care vor cere o recalculare a pensiilor”, spune Mircea Coşea.
Mai apoi, pensiile contributive, „aşa cum le avem noi astăzi, intră într-un deficit obiectiv al anvelopei bugetare. Suntem într-o situaţie specială, din cauza decăderii extraordinare a forţei de muncă interne prin migrare. Această lege cere o gândire mult mai complicată decât partea tehnică, pe care se străduieşte să o rezolve Ministerul Muncii”, atrage atenţia Coşea.
Universitarul vorbeşte despre „un nou concept, care să aibă în vedere ce se întâmplă pe piaţa muncii din România. Ce se întâmplă cu generaţiile? Ce se întâmplă cu accidentul demografic al decreţeilor, care vor intra în pensionare în număr mare la acea dată?”.
