Liberalizarea a fost agreată de statul român cu FMI și Comisia Europeană. Este vorba de prețul mărfii gaz, nu de prețul final la consumator, însă cum materia primă reprezintă circa 50% din factură, putem aprecia o majorare a acesteia cu 30%.
În 2013, gazul costa 45 de lei/MWh. În prezent, pe bursă, costă 78 de lei. În iarnă, când intră la socoteală și înmagazinarea, a fost și 95–100 de lei. Este vorba doar de prețul mărfii gaz, acum 100% liber, nu de cel din factură, care este dublu, pentru că i se adaugă tarifele de transport, distribuție, marja furnizorului, plus impozitele și taxele percepute de stat.
ANRE a mers mai departe și a prezentat și predicțiile de preț din viitor al gazului, pe baza contractelor încheiate pe burse. Astfel, în octombrie 2018, MWh va ajunge la 79 de lei, iar în martie 2019 prețul va fi de 81 de lei. Autoritatea trage și o concluzie: „Cumulat, procentul de creştere a preţurilor la gazele naturale din producţia internă a fost, în perioada ianuarie 2013 – martie 2019, de 75,56%, cu mențiunea că ANRE nu a avut și nu are competențe în stabilirea nivelului acestor prețuri”. Pragurile de creștere a prețului de la 45 la 60 de lei/MWh au fost agreate cu FMI. De la 60 la 77 de lei, gazul s-a scumpit pe baza jocului dintre cerere și ofertă.
„În prezent, gazele naturale de proveniență internă se vând pe piața concurențială, inclusiv pentru clienții casnici, preţul de achiziție al acestora fiind stabilit în mod liber, pe baza cererii și a ofertei”, precizează ANRE. Dacă cererea este variată, oferta este însă extrem de limitată, pentru că mare parte din gaz (fac excepție oferte sporadice ale unor traderi care vor să facă profit din cumpărare și vânzare pe conjunctură) provine de la Romgaz și Petrom. Aceste două companii, alături de marii furnizori E.ON și Engie, sunt principalii beneficiari ai liberalizării prețurilor la gaze.
Un exemplu este situația clienților casnici ai ENGIE, români din sudul țării. De la începutul lui 2017 și până în prezent, factura acestora a crescut cu 25%. 109 lei/MWh, fără TVA, era gazul la 1 ianuarie 2017. Acum este 136 de lei. Scumpiri importante au fost și în nord, la E.ON, totuși mai mici ca în sud – doar 15%, în ultimele 20 de luni.
O „pisică“ arătată firmelor
La începutul lui august, Guvernul vroia să plafoneze prețul de achiziție al gazului la 55 de lei/MWh, cu 20 de lei mai puțin decât în prezent. Acest lucru ar fi adus la o ieftinire a facturii de circa 15%. În urma unor proteste fățișe ale mediului de afaceri, proiectul a fost abandonat. Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră – ROPEPCA, în care Petrom este membru, preciza că este „profund îngrijorată“ de intenția Guvernului. „Este o măsură anticoncurențială, menită să pună producătorii autohtoni într-o poziție discriminatorie în raport cu importul de gaze”, susțineau reprezentanții asociației.
„Două mari companii au peste 95% din producţia românească şi atunci îşi permit ca un preţ de producţie de 27 de lei să ajungă la vânzare la 81 de lei, adică un profit de 300%. O parte îşi ia şi statul român, pentru că e acţionar în amândouă. De ce? Pentru că aşa au înţeles unii manageri că trebuie mers înainte. Mărim preţul, că până la urmă cine-l suportă, e un prost care trebuie să-l plătească, decât să mărim producţia şi să diversificăm sursele”, spunea, cu două zile înainte să apară proiectul de HG, Darius Vâlcov, consilierul prim-ministrului.
Ministrul Finanțelor, Orlando Teodorovici, a făcut declarații pe marginea lui, admițând că scăderea din pix a prețului gazului poate părea a măsură comunistă. Mai mult, chiar e, dar doar până la un punct și întru scopuri finale bune. „Unii spun că este o practică comunistă. Da, poate la prima vedere poate părea, pentru că încerci să intri în piaţă, aşa este, până la un punct. Vorbim de concurenţă. Care concurenţă? …Noi avem în piaţă aceşti doi operatori, care cresc nejustificat foarte des tarifele la gaze. În acelaşi timp, investiţiile asumate nu sunt realizate. Atunci se pune întrebarea de ce se tot creşte tariful”, preciza Teodorovici.
În ziua imediat următoarea punerii în dezbatere publică a HG privind înghețarea prețului gazului, Romgaz și Petrom au pierdut 5%, respectiv 3%. Ulterior însă, lucrurile s-au calmat pe cele două titluri, care au înregistrat chiar creșteri moderate.
