Câțiva dintre șefii executivi ai Autorității de Supraveghere Financiară, inclusiv președintele, care se află deja pe post de aproape doi ani, riscă să fie în stare de incompatibilitate cu funcția pe care o ocupă. Este o concluzie ce reiese din mai multe decizii luate, de-a lungul timpului, de Curtea Constituțională a României (CCR).
Uniunea Salvați România (USR) a depus la CCR contestații privind procedura de numire a noului Consiliu ASF. La rândul său, PNL a anunțat că va contesta procedura în sine, dar și numirea a 5 dintre membrii Consiliului în particular. În mare, cele două partide susțin că anumite persoane care ocupă astăzi poziția de membru al Consiliului ASF nu îndeplinesc condiția privind experiența profesională.
Concret, USR se referă la președintele Leonardo Badea (foto), la vicepreședintele (între timp demisionar) Sorin Bota și la membrii neexecutivi Aura Socol și Jozsef Birtalan.
Cei de la PNL vor contesta, spun surse politice, și numirea lui Ovidiu Wlassopol (fost prim-vicepreședinte, acum membru neexecutiv) și, posibil, pe cea a Doinei Dascălu, prim- vicepreședinte.
Până la aflarea verdictului dat de CCR pe această temă, jurisprudența instituției susține faptul că mai mulți actuali și foști șefi din ASF sunt, într-adevăr, incompatibili.
Deciziile CCR au putere de lege. Precedentele Victor Ciorbea și Marian Sârbu
În primul rând, fapt pe care orice jurist bun îl știe, deciziile Curții sunt obligatorii în ansamblul lor. Adică trebuie aplicate nu doar verdictele punctuale, ci și considerentele din motivarea emisă de Curte. Faptul reiese din cel puțin două decizii, din 1994 și 2004, în care Curtea statuează explicit acest lucru.
Mai departe, Curtea a emis deja două decizii prin care declară ca neconstituționale numirile a doi membri ai ASF, iar motivarea acestor decizii se potrivește perfect cu situația unora dintre actualii șefi. Altfel spus, în mod normal, unii dintre cei numiți la ASF nici nu ar fi trebuit să fie acceptați după selecția CV-urilor dacă parlamentarii ar fi aplicat deciziile CCR.
Mai clar, atunci când a decis că numirea lui Victor Ciorbea în Consiliul ASF în 2014 este ilegală, Curtea a venit cu o motivare ce se aplică situației unora dintre actualii membri:
„Domnul Victor Ciorbea a desfăşurat activitate profesională în următoarele funcţii, respectiv demnităţi, după caz: judecător, procuror, cadru didactic , avocat, primar general al Bucureştiului, prim-ministru al României, senator. Or, niciuna dintre aceste funcţii sau demnităţi nu poate fi de natură să susţină întrunirea condiţiei constând în experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor prevăzute la lit. a1“.
Exact în situația de a fi lucrat doar ca profesor și parlamentar se află și actualul președinte al ASF, aflat pe funcție de doi ani și reconfirmat recent, dar și președintele pe zona de pensii, Daniel Armeanu, sau membrii neexecutivi Aura Socol și Jozsef Birtalan.
O altă decizie a CCR, mai recentă, se referă la Marian Sârbu, fost ministru al Muncii, și se poate aplica, la rândul ei, situației în care se află astăzi unii dintre șefii ASF.
Numirea lui Sârbu a fost declarată neconstituțională pentru că pe parcursul carierei sale nu a lucrat într-o instituție care să aibă legături cu activitatea ASF.
