Olandezii au lucrat, după ce au câștigat licitațiile aferente, la două dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din țara noastră după 1989. Este vorba despre extinderea unui dig din Portul Constanța, dar și despre prima etapă a reabilitării costiere și a extinderii plajelor de pe litoral.
Firma-mamă din Olanda a înființat o sucursală în Constanța, Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, în aprilie 2013.
Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că, deși olandezii au câștigat aceste licitații și au avut o cifră de afaceri impresionantă, de aproape un miliard de euro, nu au reușit să facă profit. Ba dimpotrivă, în perioada pentru care există bilanțuri financiar-contabile, respectiv 2013–2016 inclusiv, perioadă care cuprinde și cele două lucrări menționate, au raportat pierderi totale de 194.053.301 lei, adică de 130.173 de lei pe zi. Sau, dacă vreți, 5.423 de lei pe oră, în fiecare oră din cei patru ani în care au făcut afaceri aici. Cifra de afaceri totală se ridică la 996.281.426 lei, adică peste 213,5 milioane euro.
Cele mai mari afaceri au fost făcute în perioada 2013–2015. În 2016, Van Oord Constanța a raportat o cifră de afaceri de numai 7.225 de lei, pierderi de 5.160.224 lei și numai 6 angajați (spre deosebire de 39, în 2016, cel mai bun an din acest punct de vedere). Datele din 2016 indică datorii de 217.855.462 lei și provizioane de 9.584.445 lei. Gradul de îndatorare al companiei, adică nivelul datoriilor în total activ, are o valoare de 4.410,22%.
Multinaționalele raportează profituri de trei ori mai mici
Problema profitului raportat de multinaționale este una dezbătută intens de clasa politică. În vara anului trecut, președintele PSD, Liviu Dragnea, se declara nemulțumit că acestea raportează profituri impozabile de 3 ori mai mici decât companiile românești.
„Avem nişte cifre: companiile mari, multinaţionale, pe care trebuie să le sprijinim în continuare, au o cifră de afaceri de vreo 580 miliarde de lei. Companiile româneşti au o cifră de afaceri de 550 miliarde de lei. „Cele care au o cifră de afaceri de 580 miliarde de lei raportează doar 9 miliarde profit impozabil, celelalte, româneşti, care au 550 miliarde de lei cifră de afaceri raportează 27 de miliarde lei profit impozabil, de 3 ori mai mult. În condițiile în care un asemenea grup de companii, cu o asemenea cifră de afaceri, raportează doar atâta profit impozabil, acolo există nişte cauze”, a adăugat Dragnea.
Acesta îi cerea premierului de atunci să ia măsuri. „Dacă sunt cauze obiective, trebuie să fie sprijinite prin alte măsuri acele companii, pentru că nu cred că în România vin doar cei care nu ştiu să facă afaceri. Dacă sunt cauze subiective, să vedem cum facem ca toate firmele din România să acţioneze cinstit, în aşa fel încât pe profitul pe care îl fac aici statul român să primească acel impozit”, a adăugat Dragnea.
Se cer măsuri
Declarațiile sale au fost susținute de președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu. Acesta afirma că firmele româneşti contribuie semnificativ la bugetul de stat, în vreme ce multinaţionalele îşi transferă profitul în statele de origine.
„În 2015, firmele cu capital românesc au fost de trei ori mai profitabile decât multinaţionalele, cu un rezultat net (profituri plus pierderi) de 27 miliarde lei la o cifră de afaceri totală de 551 mld. lei, faţă de un rezultat net de 9 miliarde de lei la o cifră de afaceri totală de 580 miliarde de lei pentru firmele străine. Sunt date care arată rolul pe care capitalul românesc îl are în economie. Firmele româneşti sunt printre cei mai reprezentativi contributori la bugetul de stat, în vreme ce multinaţionalele îşi transferă profitul în statele de origine. Simpatic, nu? România trebuie să continue să rămână o ţară prietenoasă cu capitalul străin. Dar, aşa cum ţările occidentale îşi văd interesul propriu și își sprijină firmele în țările de origine sau în străinătate, avem obligaţia, în oglindă, să o facem şi noi şi să sprijinim firmele româneşti. Acest lucru se poate face atât prin pârghii legale, cât şi prin atitudine. De exemplu, anumite avantaje, facilităţi, stimulente să fie acordate şi firmelor româneşti, iar achiziţiile publice să fie orientate şi către produse româneşti. Nu așa cum s-a întâmplat în 2016, când tot ajutorul de stat a fost acordat de Guvernul Cioloș în exclusivitate firmelor cu capital străin! Sunt lucruri de bun-simț pe care putem să le facem pentru cei care prin contribuțiile bugetare ţin pe umerii lor greul economiei românești. Repet ceea ce spuneam şi în decembrie: ajutorul de stat nu trebuie acordat în exclusivitate firmelor străine, iar povestea cu contractele de achiziţii publice date pe capete numai firmelor străine trebuie să se încheie. Este esenţial să avem ochi și pentru ai noștri și chiar să dăm prioritate firmelor româneşti şi capitalului românesc”, spunea liderul ALDE.
