Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Nevoie intensă de bani a statului român

Nevoie intensă de bani a statului român

Ministerul Finanţelor (MFP) planificase pentru luna aceasta împrumuturi, de la bănci, de 4,425 miliarde lei. Dintre acestea, 400 de milioane de lei ar fi urmat să fie atrase printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount.

Florin Budescu 0 comentarii

Alte 3,5 miliarde lei ar trebui atrase prin noi emisiuni sau prin redeschiderea de obligaţiuni de stat. La aceasta, se poate adăuga suma de 525 milioane lei, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni, conform Agerpres.

Pe de altă parte, Finanţele au lansat noi emisiuni de titluri de stat pentru populaţie,
în cadrul Programului Tezaur, cu dobânzi variind între 3,50% pe an şi 5% pe an, în funcţie de scadenţă.

În al treilea rând, deficitul bugetului general consolidat a crescut de peste două ori în luna aprilie, ajungând la 11,4 miliarde lei (1,1% din PIB), faţă de 5,5 miliarde lei (0,54% din PIB), cât era la finele lunii martie. Care e semnificaţia acestor date?

Sorin Dinu, analist economic, spune că emisiunile de tezaur se vor face lunar, „deşi Finanţele nu mai anunţă cât au colectat. Dar se pare că nu mai mult de 400-500 milioane lei pe lună, ceea ce înseamnă doar o mică parte din nevoi“.

Pe de altă parte, „numai deficitul bugetar pe luna aprilie a crescut cu aproape şase miliarde de lei, ceea ce reprezintă de patru ori mai mult ca deficitul bugetar din luna similară a anului trecut, care a fost în jur de 1,6 miliarde de lei“, a spus Sorin Dinu pentru „România liberă“.

Per total, de la începutul anului, avem 11,4 miliarde lei deficit bugetar. Înseamnă că deficitul pe aprilie a fost aproape cât cel din primele trei luni, chiar un pic mai mare.

De ce aşa? „Deoarece cheltuielile au crescut mai mult decât veniturile colectate la buget. Media veniturilor lunare pe primele patru luni, la bugetul consolidat, este de 24,8 miliarde lei. Venitul mediu lunar la bugetul consolidat pe anul 2018 este de 24,6 miliarde lei“, spune expertul.

Cheltuielile medii lunare pe cele patru luni din anul 2019, pe de altă parte, sunt de 27,7 miliarde lei. Cele lunare, pe tot anul 2018, sunt de 26,8 miliarde lei. Aşadar, o creştere anualizată de 11,5%, la o creştere de venituri aproape de zero.

 

Spre o situaţie de tipul celei din anul 2009

În ce priveşte bugetul, deficitul esenţial ce arată cum stau lucrurile, care ne apropie de anul de graţie 2009, e cel operaţional. Adică diferenţa venituri-cheltuieli curente, fără cheltuieli de capital, fonduri europene, dobânzi etc., care, pe anul 2019, pe patru luni, e de -1,3 miliarde lei, în timp ce în anul 2018, pe patru luni, a fost de +3,6 miliarde lei.

Din nou, aceeaşi întrebare: de ce? „Anul trecut, veniturile din creşterea de contribuţii reuşeau să ducă soldul operaţional pe plus. La acest moment, creşterea de contribuţii nu mai e aşa de mare ca anul trecut. Cheltuielile au crescut atât de mult încât această creştere nu mai poate duce bugetul, per total, pe plus“, explică Sorin Dinu.

„Numai într-o lună, deficitul bugetar s-a dublat şi mai mult, de la 4 la 9 miliarde lei. Când acest deficit operaţional e pe minus, practic, statul nu mai poate să-şi acopere cheltuielile curente, nemaivorbind despre dobânzi sau investiţii“, explică Dinu.

„Este exact modelul grafic din anul 2009“, atrage atenţia specialistul. Luni, 3 iunie, Finanţele au încercat două emisiuni de titluri de stat: certificate de trezorerie pe şase luni, în valoare de 400 milioane lei.

„Nu au reuşit să plaseze niciun leu, la o cerere de 378 milioane lei. Oricum, yieldul pe şase luni, în România, e mai mare decât pe doi ani, deci are loc o inversare“, detaliază Sorin Dinu.
În traducere: costurile pe termen scurt sunt mai mari decât cele pe termen mediu (doi ani).

Apoi, Finanţele au încercat o emisiune de titluri de stat, ce ar fi fost o redeschidere a unei emisiuni din septembrie 2018, cu scadenţa în 2019, unde au intenţionat să plaseze 500 milioane lei, dar în cele din urmă au atras 1,3 miliarde lei, datorită faptului că subscrierea a fost cam de patru ori mai mare decât cererea statului.

Anunţul a fost făcut la 4,76-4,78 yieldul, iar cuponul a fost 5%. „Aceasta, de fapt, e o aruncare a datoriei mai încolo. Pe 24 iunie, statul român trebuie să răscumpere la intern titluri de stat de 8,87 miliarde lei, la care se adaugă deficitul. Noi avem informaţia despre deficitul din aprilie, dar nu ştim cât e deficitul pe mai“, spune Dinu.

Când vom afla? „Vom şti, probabil, dincolo de 1 iulie, în timp ce Finanţele au deja informaţia. Dacă ne uităm după anul trecut, când mai şi iunie sunt cu deficite lunare, în mai – ceva mai apropiat de luna aprilie, în iunie – de patru ori mai mare decât în luna aprilie, iar luna iunie a avut un deficit foarte mare şi în anul 2017, nu putem decât să facem comparaţie“, sugerează analistul economic.

 

Deficitul ar putea continua să crească

Putem să bănuim, dacă nu se întâmplă alte lucruri, că deficitul, la această sumă imensă pe care trebuie să o atragă MFP, ar putea creşte. Apoi, „din septembrie, apar noi sarcini pe buget: o majorare a punctului de pensie cu 15%. Numai aceea costă în plus, de la buget, 8-9 miliarde lei, pe ultimul trimestru al anului 2019. Nu mai vorbim despre altele...“, prefigurează Sorin Dinu.

1,5 miliarde de euro sunt scadente, în noiembrie, pe programul MTN.

În acest context, explică expertul, „se vede clar nevoia de bani imensă şi intensă a statului român, care creşte, iar în contextul în care nu vor reuşi să o finanţeze, ar trebui apelat la buffer. Dacă acest buffer va scădea, va scădea şi rezerva valutară, ori, dacă nu, va creşte emisiunea monetară. Depinde. Vom avea de ales între o rezervă mai mică şi o inflaţie mai mare. Depinde care va fi soluţia aleasă de BNR“.

„Acum înţelegem de ce este o nevoie disperată ca BNR să fie în curtea Guvernului, să meargă pe aceeaşi linie. În acest context, în premieră, a fost publicată majorarea limitei la programul MTN la 31 miliarde euro. Acum era 27 miliarde euro“, informează Sorin Dinu.

 

Semnificaţia eurobondurilor MTN

În noiembrie, pe programul MTN, sunt scadente 1,5 miliarde euro. Deci la MFP cuvintele de ordine sunt rostogolirea datoriei 100%, plus dobânzi. Regula, conform prospectului de emisiune MTN, este că, dacă nu se plăteşte o rată, toată suma (31 miliarde euro) devine scadentă.

Sistemul MTN, în principiu, funcţionează astfel: statul oferă la vânzare obligaţiuni (din punctul de vedere al statului-emitent, care, din punctul de vedere al cumpărătorilor, sunt titluri de stat), cumpărate de mari bănci globale, ce decid că merită să investească.

Profitul vine din yield. Cu cât yieldul oferit de stat e mai mare, profitul potenţial al investitorului este şi el mai mare, dar şi riscul investiţional, pentru că semnalează dificultatea financiară a emitentului.

Există state cu yield negativ ori foarte mic. Acesta e un semn de prosperitate pentru statul-emitent, iar investitorii se înghesuie la aceste bonduri. Pe măsură ce yieldul creşte, statul-emitent atrage mai puţini bani la o dobândă mai mare. E semnalul intrării în criză. Aceasta este situaţia în care se află în prezent România.

"Numai într-o lună, deficitul bugetar s-a dublat şi mai mult, de la 4 la 9 miliarde lei. Când acest deficit operaţional e pe minus, practic, statul nu mai poate să-şi acopere cheltuielile curente, nemaivorbind despre dobânzi sau investiţii. Este exact modelul grafic din 2009.“

Sorin Dinu, analist economic

BONDURI. Se poate și mai rău

Conform Investing.com, bondurile româneşti au acum yielduri între 3,170 la un an şi 4,7 la 10 ani. Cu excepţia bondurilor cu maturitate la şase luni, la toate celelalte şapte maturităţi previziunea e că situaţia se va înrăutăţi. De exemplu, la 10 ani previzionarea este de 4,78. Se poate şi mai rău: acum un an am fost la 4,95, iar acum o lună la 4,792.

Comentarii

loading...